ANI nu susține dezincriminarea conflictului de interese pentru parlamentarii care şi-au angajat rude

de:
09 mai 2016
0 Afișari
ANI nu susține dezincriminarea conflictului de interese pentru parlamentarii care şi-au angajat rude

ANI declară că nu susține propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, „întrucât intervenția legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările propuse fiind în totală contradicție cu dispozițiile art.70 și 71 din Legea nr. 161/ 2003 și ale art.301 din Codul penal — prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală„.

ANI arată că textul propus este de natură să excludă parlamentarii de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situațiilor de conflict de interese pentru pentru anii 2003-2013, perioada cuprinsă între adoptarea Legii nr.161/2003 și intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013.

Concret, inițiatorii proiectului legislativ propun interpretarea art.38 alin.11 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care prevede faptul că „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar” — prevedere introdusă în anul 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006.

În opinia ANI, prin această propunere legislativă se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii art.38 alin.(11) în Statutul deputaților și al senatorilor, și anume de la data adoptării Legii nr.219/2013, cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, și anume art.70 din Legea nr.161/2003 — dispoziție legală aplicabilă parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de natură administrativă, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajării la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputaților și senatorilor, conform practicii judiciare a Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr.219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare, întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speță dispozițiile art.70 și 71 din Legea nr.161/2003 și ale art.301 din Codul penal. Mai mult decât atât, considerăm că intervenția legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările aduse Legii nr.96/2006 prin Legea nr.219/2013 se aplică numai pentru viitor, nefiind astfel necesară o intervenție legislativă care să menționeze expres acest principiu fundamental de drept„, mai declară ANI.

Inspectorii de integritate explică faptul că regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcții/demnități publice, este cel reglementat de dispozițiile Legii nr.161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural, cu dispozițiile Legii nr.176/2010.

Din aceste considerente, ANI consideră că definiția conflictului de interese cuprinsă în art.70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnități și funcții publice. În perioada 2011 — 2015, ANI a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală. În ceea ce privește conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanță a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în 5 cazuri dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală.

Proiectul este unul de „interpretare a a art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.” si la primul articol al acestui proiect de lege se mentioneaza ca modificarea si completarea art. 38 alin 11 a intrat in vigoare dupa 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica de la 21 august 2013.

Redam mai jos art. 38 alin 11):

Art. 38: Birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor

(11) Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar.

Ulterior, in art II, se prevede ca dispozitiile, asa cum au fost modificate nu se aplica retroactiv si nu produc efecte juridice pentru actlee si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a acestor modificari.

Alin. (2) „Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a dispozitiile art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de Legea nr. 96/2006 in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor, avand in vedere faptul ca anterior modificarilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restrictie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaiti si senatorii putand dispune fara nicio constrangere legale asupra angajarii acestora.”

In expunerea de motive, initiatorii se refera la daptu ca in practica s-au ivit situatii „in care interpretarea interdictiiei impuse parlamentarilor de a-si angaja membrii familiei ori rudele sau afinii acestora la biroul parlamentar, prevazute de art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 (…) a general confuzii cu privire la data intrarii in vigoare a respectivei dispozitii, respectiv cu privire la data de la care produce efecte juridice”.

Proiectul de lege trebuie acum sa primeasca aviz de la Comisia juridica si raport de la Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, avand termen pana pe data de 18 mai, apoi trebuie votat de plenul comun al celor doua camere, fiind un proiect de modificare a statutului.

Cookies