BAZAR

Andrei Tinu,fiul fostului jurnalist Dumitru Tinu,și-a lansat, vineri, volumul „Scânteia de la Praga”

Andrei Tinu a mărturisit că ideea scrierii cărții i-a veni în momentul în care a decis să „pășească” pe urmele tatălui său, să-l cunoască din perspectiva profesiei acestuia de jurnalist, momentul ’68 fiind „o primă misiune a gazetarului Dumitru Tinu, scrie Agerpres.

El a spus că a ales titlul cărții pentru a evidenția, în primul rând, „scânteia” de democrație care a apărut în lagărul socialist prin reformele leadership-ului de la Praga din acel moment prin Alexander Dupcek și alții și în al doilea rând „Scînteia, ziarul Partidului Comunist Român, despre care astăzi din cauza unor modificări legislative ne este și frică să evocăm fie Partidul Comunist, fie pe Ceaușescu”.

„Niște modificări legislative aș spune eu neadecvate, pentru că tocmai ăsta este rolul unui istoric, să aducă la lumină să interpreteze, să comenteze fapte care s-au petrecut în urmă cu ceva vreme.

De aceea am ales și această clădire — Casa Scînteii, Casa Presei Libere, pentru că aici a fost un altar, un templu al presei românești, la care într-o formă consistentă a contribuit și tatăl meu. (…) Unii jurnaliști, comentatori, analiști au comparat această clădire cu un cavou. Poate pentru ei a fost un cavou, pentru mine nu.”, a spus Andrei Tinu.

El a subliniat că „o bogată sursă de documentare” a găsit-o în arhiva Agenției Naționale de Presă AGERPRES, unde a putut găsi „fizic” corespondențele transmise de jurnaliștii români în August 1968.

Desfășurat la Sala de Marmură a Casei Presei, evenimentul, care a început cu un moment de reculegere dedicat regretatului gazetar Dumitru Tinu, a fost moderat de jurnalista Anca Florea.

Academicianul Răzvan Theodorescu, a afirmat că volumul reflectă unul din momentele glorioase ale Epocii Ceaușescu. „Nu vă puteți închipui ce-a fost momentul ’65 — ’68. Aveam sentimentul că sunt liber într-o grădină în curtea unei închisori”, a spus academicianul, mărturisind că a crezut în Ceaușescu până în 1968, intrând în partidul comunist „cu mare bucurie”.

El a susținut că diplomația românească a lui Ceaușescu a fost făcută în mentalitatea tranzacțională a românilor, în spiritul nostru de negociere excepțional.

Theodorescu a mărturisit că istoricul din el, prezent în mijlocul mulțimii, la mitingul din august 1968, de la Sala Palatului, s-a speriat întrucâtva de entuziasmul românilor, intuind pericolul viitorului regim „autocratic”. „A fost un moment de apogeu al unui om (n.r. Nicolae Ceaușescu) de care nu putem să nu ținem seama când i se va scrie biografia”, a spus acad. Theodorescu.

Prezent la eveniment, senatorul Mircea Geoană a evocat momentul ’68, când, puști fiind și jucând fotbal în spatele blocului, a văzut „o coloană de tineri plecând din piața în care cu steaguri Ceaușescu a avut acel discurs glorios, din punct de vedere al unui tip de afirmare de identitate și independență politică a României, care l-a făcut popular în România, probabil ca puțini alți lideri de-a lungul timpului” și a simțit că se întâmpla ceva important.

Mai mult pe Agerpres.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button