Legende urbane | 29.02.2024
Acum vreo 240 de ani, de la Podul Vechi (podul peste Dâmbovița de la Timpuri Noi) și până unde se află azi Palatul Copiilor, se găsea în București o mahala cu farmec aparte, Cărămidarii de
Dacă ai mers vreodată prin zona Tineretului Văcărești și ai urcat pe dealurile ce duc spre Berceni, e foarte probabil că ai trecut aproape de el, chiar poate l-ai și văzut. Amfiteatrul Tineretului, cunoscut de mulți bucureșteni sub numele neoficial de „Amfiteatrul Văcărești”, este unul dintre acele locuri care există fizic, dar lipsesc aproape complet din viața orașului, nefiind utilizate.
Și totuși, dacă te oprești câteva minute pe treptele lui, îți dai seama rapid că nu vorbim despre un colț oarecare de beton abandonat, ci despre un colț de București gândit cândva pentru oameni, spectacole și comunitate.
Oficial, în documentele Primăriei Municipiului București, spațiul poartă numele de Amfiteatrul Tineretului și figurează cu adresă în strada Cărăruia, Sector 4. Neoficial, însă, numele de „amfiteatrul Văcărești” a prins pentru că este foarte aproape de Calea Văcărești și probabil pentru că panorama din amfiteatru prinde clar blocurile din zona Văcărești
De asemenea, accesul informal multora se face „dinspre Văcărești”, nu dinspre intrările clasice ale Parcului Tineretului
Această dublă identitate spune deja povestea locului. Pentru că deși aparține de Parcul Tineretului, dar e perceput ca fiind al nimănui.
Din punct de vedere arhitectural, amfiteatrul și-a păstrat forma și utilitatea, chiar și în starea lui actuală. Amfiteatrul este construit pe un deal, direct pe panta naturală a terenului. Structura este una simplă. are gradene din beton dispuse semicircular, împărțite în patru sectoare, iar în partea de jos se află o scenă cu formă octogonală, clar delimitată
Teoretic, întreaga structură funcționează ca un teatru de vară clasic, în aer liber. Asemenea altor teatre în aer liber, are un punct forte de invidiat: vederea panoramică asupra cartierului și a zonei Văcărești
Chiar și degradat, spațiul își păstrează forma cu care a fost gândit. Îți dai imediat seama unde stătea publicul, unde aveau loc spectacolele și cum ar fi trebuit să circule oamenii.
Amfiteatrul a fost construit în perioada comunistă, aproape de anul 1989, în contextul marilor amenajări urbane din zona Tineretului, mai precis Orășelul Copiilor.
Degradarea se cauzează cel mai probabil din cauza faptului că nu a apucat să fie integrat într-un program cultural stabil, iar după 1990 administrațiile locale nu au dispus de bugetul și de proiectele necesare.
Cu alte cuvinte, este genul de construcție care n-a fost abandonată de pe o zi pe alta, ci pur și simplu n-a fost folosită de nimeni.
În anii care au urmat, amfiteatrul a intrat treptat într-o stare de degradare. Betonul s-a erodat, vegetația a pus stăpânire pe trepte iar spațiul a fost folosit ocazional, informal, fără evenimente oficiale. De menționat că nu este o ruină periculoasă sau complet distrusă, cum sunt clădirile care necesită reabilitare, ci mai degrabă un spațiu suspendat între ce-a fost și ce-ar putea fi.
Un moment extrem de important, și ușor de trecut cu vederea, are loc în septembrie 2023.
Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 358/2023, imobilul numit Amfiteatrul Tineretului este declarat bun aparținând domeniului public al Municipiului București și înscris oficial în cartea funciară
Practic, după decenii de ambiguitate, amfiteatrul capătă un statut juridic clar. Iar fără acest pas, orice discuție despre reabilitare, investiții sau administrare era pur teoretică.
Fără să ne gândim la promisiuni sau scenarii grandioase, amfiteatrul are câteva avantaje peste alte proiecte ipotetice. Infrastructura de bază există deja, este într-o zonă verde, accesibilă și are nevoie de reabilitare
Dacă există voință din partea autorităților și o viziune coerentă, la Amfiteatrul Tineretului ar putea, teoretic, să apară proiecții de film, concerte mici, un teatru independent, evenimente comunitare sau simple seri de vară cu public.
