Am descoperit un bloc unicat în București care te face să crezi că ești în Barcelona, Blocul Florentin. Cine l-a făcut? Pentru cine? Pe urmele unui mare mister

11 aug. 2021
49609 Afișari
Am descoperit un bloc unicat în București care te face să crezi că ești în Barcelona, Blocul Florentin. Cine l-a făcut? Pentru cine? Pe urmele unui mare mister
Am descoperit un bloc fascinant în București care te face să crezi că ești în Barcelona, Blocul Florentin. Cine l-a făcut? Pentru cine? Pe urmele unui mare mister. Foto Antoaneta Dohotariu.

Cred că nu știai. Cum intri pe strada George Vraca din București, lângă Cișmigiu, rămâi frapat de o clădire cu șase etaje, făcută în stil mauro-florentin. O găsești ușor, îți ia ochii, e pe colț, la intersecția “Aristide Demetriade” cu “George Vraca”. Tencuială rugoasă, balcoane cu arc în formă de potcoavă, toate trimit cu gândul la Stilul Mudejar din Sevilla/Alhambra. Am intrat în acest bloc ca să-i aflu povestea. Cine a fost arhitectul? Ce caută Barcelona în București? Se spune că până și Regele Carol al II-lea a venit la inaugurarea Blocului Florentin. Să fie oare adevărat? Mai jos, deslușirea unui mare mister, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat descoperirii și salvării patrimoniului orașului București.

Am pândit bătrânii ca să intru low-cost în Barcelona, doar doar m-o pofti vreunul să văd interiorul unui apartament din Blocul Florentin din București. O ușă masivă, decorată magic, stătea între mine și comoara lui Aladin.

bloc, florentin, balcon
Balcoanele Blocului Florentin. Foto Antoaneta Dohotariu.
usa, blocului, florentin, bucuresti
Intrarea in Blocul Florentin, foto Antoaneta Dohotariu.

Am dat de o doamnă foarte în vârstă ( peste 80, mulți înainte ) care n-a dorit să apară în reportaj, numai ea știe de ce. O doamnă cu ie, cu ie și cărucior de piață, din ăla chinezesc, cu rotile, să-i zicem Doamna cu Căruțu’. A primit repartiție în Blocul Florentin în anul 1982, pe atunci lucra la Ministerul Economiei și mi-a spus, senină: “Blocul a fost al lui George Vraca și al unui alt individ, fratele lui”. “Tot Blocu’, Doamnă? Nu are cum, George Vraca este numele străzii, Vraca a fost un mare actor, nu cred că a fost proprietarul unui bloc, aveți vreo dovadă, știți ceva?”. George Vraca, cel “cu dicțiune exemplară, talent interior și tenacitate metalică”, cum l-a portretizat Tudor Arghezi. “Dar, Arhitectul Doamnă, oare cine a fost Arhitectul?”. Habar n-avea.

hol, blocul, florentin, bucuresti
Holul de la intrare cu bancuțe din lemn de stejar si pardoseală originală. Foto Anoaneta Dohotariu.
lift, blocul, florentin
Liftul este incadrat de coloane decorate, până si cutiile postale din anul 1939 s-au păstrat. Foto Antoaneta Dohotariu.

Am reușit să văd un apartament renovat în Blocul Florentin, enjoy și voi

N-am dat de bătrîna care trebuie. Aș fi vrut una care a fost dintotdeauna proprietară și știe totul din perspectiva unui proprietar, nu de una care a primit repartiție într-un apartament naționalizat. Cine primea repartiție într-un bloc atât de special, situat atât de central, trebuie să fi ținut, măcar puțin, cu Partidu’ și cu Ministerul Economiei Republicii Socialiste la care a lucrat. Pistă greșită. Știți genul ăla de Doamna cu Căruțu’, dușmanca retrocedărilor, fană Iliescu. „Mulțumesc doamnă, mai întreb”.

balcon maur, blocul, florentin
Balcoanele Blocului Florentin, foto credit Alberto Grosescu, director executiv ARCEN.

Nu am găsit în documente cine a proiectat blocul acesta, nu știm numele arhitectului, nu-l știe nici administratorul clădirii”

Apoi, a răsărit Soarele și pentru mine într-o dimineață caniculară, pe strada George Vraca. Am fost primită într-un apartament din Blocul Florentin de Lorena Duicu, o doamnă tânară, un pic peste 45 de ani, designer de interior, pasionată de arhitectura/istoria/povestea Bucureștiului. Pistă corectă. Poveste excepțională. După ce a făcut cursuri de design interior, doamna Duicu a renovat apartamentul și a păstrat în el toate elementele originale. Relația ei de vis cu această clădire misterioasă a început în copilărie. Se ducea mereu să se joace în Cișmigiu și atunci l-a văzut prima dată: un bloc care nu seamănă cu niciun alt bloc din București, din simplul motiv că parca a venit din Barcelona. Cine l-a făcut? Despre Piramide se spune că au fost făcute de extratereștri, dar la Mauro-Florentinul acesta nu cred să fie mâna lor.

Detaliu, balcon,bloc,florentin
O partitură in căutarea Creatorului ei. Cine-a proiectat Blocul Florentin din Bucuresti? Foto Antoaneta Dohotariu.

Pe holuri este o pardoseală care imită teracota, este clar un detaliu italienesc”

Lorena Duicu, proprietar : “Cei mai mulți îi spun Blocul Florentin, dar poate fi considerat și maur. E un stil undeva la limită. Într-adevăr în momentul în care intri în el și vezi că pe holuri este o pardoseală care imită teracota, este clar un detaliu italienesc, îmi amintește de Toscana. Stilul acesta de tăietură al balcoanelor de la fațadă duce către stilul maur. Nu am găsit în documente cine a proiectat blocul acesta, nu știm numele arhitectului, nu-l știe nici administratorul clădirii care este în vârstă. Dânsul a cules de la proprietarii mai bătrâni informații, oameni care astăzi nici nu mai sunt”.

fereastra, blocul, florentin
Fereastra de pe casa scarilor, foto Antoaneta Dohotariu.

Blocul Florentin a primit autorizație de construcție în anul 1939

Lorena Duicu: “Ce pot să vă spun cu certitudine este că am găsit autorizația de construcție. A fost dată în vara anului 1939. Din păcate, după aceea, a început războiul și mi-e foarte greu să cred că l-au terminat, sunt păreri care spun că blocul ar fi fost terminat până în război. Unul dintre bătrânii din bloc spunea că la inaugurarea clădirii a venit Regele Carol al II-lea, știm că Regele era pasionat de modernizarea orașului. Dar nu știm cine l-a făcut. De aici și tristețea mea, de multe ori întrând în multe clădiri afli numai frânturi, e foarte greu să le pui cap la cap”.

detaliu, bloc, florentin, gura, de foc
Blocul Florentin cu Gura de Foc de pe Casa Scarilor, Foto Antoaneta Dohotariu.
Casa Scării din Blocul Florentin, foto Antoaneta Dohotariu.

În perioada interbelică, populația evreiască reprezenta aproximativ 10% din populația Bucureștiului

Cert este că stilul de arhitectură mauro-florentina a fost adus de arhitecții evrei în București. Dacă mergi în Cartierul Evreiesc din București descoperi elemente evidente, începând cu Templul Coral de pe strada Sfânta Vineri, ridicat în anul 1886, în stil neo-maur. Florentin-maur sau mediteranean sau vernacular cu influențe maure și venețiene. Maur sau mudejar provine din Andalusia, Arta Mudejară a fost dezvoltată în Spania, după Reconquista, când a fost integrată artei occidentale. Și tot cert este în perioada interbelică, populația evreiască reprezenta aproximativ 10% din populația Bucureștiului.

La ultimul etaj, Butoaie de murături si puțin termopan in cosmelia din stânga. La Pedrera. foto Antoaneta Dohotariu.

Mi-i imaginez pe acești arhitecți de rit mozaic sefard veniți din Spania, poate Barcelona, oameni cu stare, talentați, care primesc autorizație de construcție în vara anului 1939. Mă uit la fațadele Blocului Florentin și indiciile se potrivesc cu stilul mauro-florentin. Are tencuiala rugoasă, aspră, zgrunțuroasă, în stil calccio-vecchio și a rămas așa cum a fost executată în anul 1939. De atunci și până în vara anului 2021, nimeni n-a mai dat nici măcar cu o bidinea pe pereții exteriori. Fațada a rezistat, coafura rezistă, n-a căzut din ea nici măcar o palmă.

Fatada dinspre strada George Vraca, foto Antoaneta Dohotariu.
Fatada dinspre strada George Vraca, foto Antoaneta Dohotariu. Intre balcoane mari si lungi, elemente decorative, sculptate.
Cum arată Blocul Florentin în interior, enjoy și voi

În interiorul Blocului văd cu ochii mei pardoseli ceramice, elemente de fier forjat, grilaje, uși din stejar masiv, bănci din lemn la intrare, un lift care funcționează impecabil, un ascensor decorat cu coloane de marmură. Capsula Timpului și-a făcut treaba.

Holul cu lift, totul este din 1939, chiar si usile verzi. Coloanele de la lift continuă la fiecare etaj. Foto Antoaneta Dohotariu.

Loreda Duicu vine dintr-o familie care a iubit și iubește Bucureștiul. Tatăl ei a lucrat la ICRAL Cotroceni, iar bunicul, Gheorghe Duicu, a fost profesor de franceză și directorul „Liceului Teoretic” din Fetești. Bunicul s-a născut în zona Branului, însă ultimii 25 de ani din viață i-a trăit în București. Era pasionat de păstrarea tradițiilor și se semna “ Gheorghe Duicu Dela Bran”, este domnul din poza de mai jos, cu pălărie.

Bunicii si tatăl Lorenei Duicu, 1958. Arhiva Personală Lorena Duicu.
Bunicul Lorenei, Gheorghe Duicu Dela Brad, cu doua profesoare, 1936. Foto credit Arhiva personală.
Tatăl Lorenei Duicu a fost martor la demolările din anii ’80 din București

Loreda Duicu: “Bunicul meu i-a insuflat tatii dragostea pentru București, iar el mi-a transmis-o mie. Îl aducea aici frecvent, încă de copil, le plăcea să se plimbe, îi arăta locuri precum Braseria Capșa, Hotelul Bulevard, vechile cartiere Uranus, Armenesc, Evreiesc, etc. Probabil de aici și tristețea tatii, mulți ani mai târziu, când a devenit martorul demolărilor comuniste. Am văzut Blocul în copilărie și, ani mai târziu, când am găsit anunțul cu apartamentul de vânzare, am fost uimită, mi-am dat dat seama că era ceva ce mă interesa și îmi atrăsese atenția din copilărie”.

foto, lorena, duica, copil
Lorena Duica in anii 80, Bucuresti. Arhiva personală Lorena Duicu.
M-am trezit că Viața m-a condus aici”

B365:  Când ați văzut blocul, prima și prima dată, v-ați dorit să stați în el?

Lorena Duicu: “ Când eram copil mă gândeam cu mintea de copil: oare cum ar fi să stau aici, să am un apartament în blocul ăsta? Și după aceea, zeci de ani mai târziu, când am văzut anunțul de vânzare în anul 2018, nici nu am înțeles exact în ce bloc este apartamentul. Mi-am dat întâlnire cu proprietarul de atunci și când am ajuns în față m-a pufnit râsul, am fost transpusă în amintiri. Și am zis: „iată un bloc pe care-l știi.” Dar uitasem de el, că nu e ca și cum era o dorință arzătoare să stau aici, uitasem. Pur și simplu s-a întâmplat. M-am trezit că Viața m-a condus aici și am descoperit ceva foarte frumos. În spatele fațadelor este ceva și mai frumos”.

interior, apartament, blocul florentin
Interior din apartamentul renovat de Lorena Duicu. Elementele din lemn de stejar care despart spatiul sunt cele originale din 1939. Foto Lorena Duicu.
Metrul pătrat în zona centrală e undeva la l800 de euro mp pentru proprietăți nerenovate”

Lorena Duicu: “În ultimii ani, de când am cumpărat noi și am renovat, foarte mulți proprietari din bloc au plecat și foarte multe apartamente au început să fie renovate, ceea ce este foarte bine. Au vândut pentru că este o zonă scumpă. Metrul pătrat în zona centrală e undeva la l800 de euro pentru proprietăți nerenovate. Eu am prieteni care lucrează în domeniul imobiliar și fac tranzacții în perimetrul Cișmigiului, dacă discutăm de proprietăți fără risc seismic, cum e blocul ăsta. E scump. Pe lângă asta, dacă faci niște renovări ca pentru tine, corecte, tehnic vorbind, adică up-datezi un circuit electric la nivelul anilor în care trăim, nu faci rabat la materiale, nu faci doar o spoială, lucrurile acestea te costă. Acum s-au și scumpit materialele de construcție, te costă undeva la peste 500 de euro pe metru pătrat. E multă migală, e greu să renovezi, pentru că, din păcate, meseriașii buni au plecat, sunt aglomerați cei care au rămas și e foare greu să gestionezi o lucrare de genul ăsta. Și atunci, trebuie ai niște bugete și o durată și nu e chiar ușor, trebuie să vii efectiv pe șantier să vezi ce se întâmplă. Asta am făcut eu”.

interior, lorena, duica
„E multă migală, e greu să renovezi, pentru că, din păcate, meseriașii buni au plecat, sunt aglomerați cei care au rămas”, foto Lorena Duicu.
Azi avem tururi turistice ghidate, înainte de 1989 nu aveai niciun fel de informații despre casele naționalizate

Lorena Duicu: “Pe mine m-au atras clădirile vechi și frumoase dintotdeauna. Era o bucată de istorie care ne lipsea tuturor. Pentru că nu puteai să afli prea multe despre clădirile reprezentative, la vremea aia. Din fericire, tatăl meu lucra în domeniul construcțiilor atunci și mi-a mai completat informațiile cu lucruri pe care le afla, a lucrat la ICRAL Cotroceni. Mi-a povestit foarte multe pentru că a fost martor, a făcut parte din echipele care s-au ocupat de demolarea din zona centrală și apoi de construcția Casei Poporului”.

Lorena Duicu a pastrat usile originale si tot ce se putea pastra atunci când a renovat si restaurat apartamentul de care era legată din copilarie. Foto Lorena Duicu.
Tatăl meu venea foarte trist acasă”

B365: Tatăl dumneavoastră a a trăit momentul raderii de pe fața pământului a Cartierului Uranus?

Lorena Duicu: “Da, îmi amintesc de tristețea lui când venea acasă și îmi povestea de zona aia care se demola, de Cartierul Armenesc, de Cartierul Evreiesc, de tot ce vedea, de casele care au fost demolate. Îmi amintesc că îl impresiona foarte mult ce se întâmpla, venea foarte trist acasă. Și încerca să ne povestească despre case care mai rămăseseră în picioare după tăvălugul ăsta. De-a lungul anilor, tangențial, îmi spunea uite am intrat în casa asta care a fost pe lista de demolări, din fericire a venit Revoluția și a scăpat”.

Foto Antoaneta Dohotariu, detaliu mâner din interiorul apartamentului renovat de Lorena Duicu.
O melancolie este ceea ce simt de fiecare dată când văd clădirile vechi din București”

Lorena Duicu: “Ce mi-a spus tatăl meu sunt lucruri pe care eu le-am acumulat, probabil am și o înclinație spre clădiri frumoase. După 1989 am început să citesc foarte mult. Încet, încet s-a dezvoltat pasiunea asta, s-a îmbinat cu designul interior că mi-a plăcut să fac aceste cursuri, și iată că după mai bine de 30-35 de ani am reușit să ajung în blocul ăsta, pe care-l remarcasem. Nu-mi imaginam că voi avea avea ocazia să intru în blocul ăsta, să amenjez ceva aici”.

Lorena Duicu: “O melancolie este ceea ce simt de fiecare dată când văd clădirile vechi din București, pentru că sunt un om care s-a născut și a crescut aici într-o familie care a avut tangență, prin meseria tatălui meu, cu patrimoniul orașului. El era șeful antreprizei de aprovizionare la ICRAL, se ocupa de tot ce ținea de materiale de construcții, de muncitori, fortă de muncă. După aceea, plimbâmdu-mă prin oraș și ajungând în clădiri mai vechi, din curiozitate, din întâmplare, ca să cumpăr sau să renovez, am găsit dosare semnate de șefii tatalul meu de atunci, mi s-a părut așa de trist. Erau contracte de chirie acordate cu zeci de ani în urmă în clădiri foarte frumoase și foarte bine poziționate. Clădiri de pe care astăzi toată lumea și-a luat mâna, chiriașii nu-și permit să investească, Primăria București face mai nimic, Primăria are și aici câteva apartamente”.

Lemnul din anul 1939 a fost doar curățat. Foto Antoaneta Dohotariu.
În Blocul Florentin sunt și câteva locuințe sociale ale Primăriei

B365: Blocul a fost naționalizat în 1950. Chiriașii au distrus mult?

Lorena Duicu: “Au fost confiscate apartamentele și dacă nu au fost revendicate au trecut în patrimoniul Primăriei București. De exemplu, în blocul ăsta sunt câteva locuințe sociale. Garsoniere, apartamente mai mici, ați fi uimită în câte clădiri mari în zone importante din București sunt chiriași ai Primăriei. Unii au avut grijă de ele, alții le-au distrus. Am ajuns să cred, plimbându-mă prin atât de multe clădiri din București, am văzut zeci spre o sută din perimetrul central, am ajuns la concluzia că și clădirile, ca și oamenii, au un destin: trist sau fericit”.

B365: Sunt case care dau identitate orașului, fac parte din vibrația lui. Ce simțiți în preajma lor?

Lorena Duicu: “Simt admirație pentru ce s-a mai salvat și tristețe pentru cum arată unele astăzi. Simt teamă. În zona centrală dacă te prinde un cutremur mai puternic ești în pericol real, e un lucru cu care mulți bucureșteni trăiesc zi de zi”.

“Când am intrat prima dată în bloc mi-a plăcut că nu avea miros de vechi, de igrasie”, Foto Antoaneta Dohotariu.
Când am intrat prima dată în bloc mi-a plăcut că nu avea miros de vechi, de igrasie”

Lorena Duicu: “Blocul Florentin a fost printre primele blocuri de lux ale orașului, cu toate facilitățile moderne. Sunt apartamente mari, de trei și patru camere spre exterior, către fața blocului de pe strada George Vraca și cred că cele de la interior plus cămăruțele de la mansardă aparțineau servitorilor. Un apartament are undeva spre 120 de metri”.

Fațada care dă pe George Vraca, foto Antoaneta Dohotariu.

B365: Care a fost prima senzație pe care ați avut-o când ați intrat în Blocul Florentin?

Lorena Duicu: “ Mi-a plăcut de la început holul de la intrare, de la ușa din fontă care este extrem de grea, până la lift și felul în care s-au menținut toate. În București nu intri prea des în blocuri vechi, nici măcar în blocuri din anii ’70, în care să nu fie miros de insalubru. Aici niciodată n-am simțit niciun fel de miros, miroase a curat. Asta mi-a plăcut din start. Nu există miros de igrasie”.

 Lorena Duica in anii 80, a doua din dreapta. Foto arhiva personală.
Lorena Duicu in anii ’80, a doua din dreapta. Foto, arhiva personală.
Ce se poate salva, trebuie salvat”

Lorena Duicu: “Pasiunea pentru design a plecat de la curiozitatea asta a mea de a afla mai mult, între puținele informații pe care le aveam de la tata. Lumea, înainte de 1989, nu vorbea și nu povestea despre istoria caselor naționalizate, nu vă imaginați cum era. Când am intrat aici am găsit un apartament îngrijit și curat, dar care nu mai fusese renovat de foarte, foarte mulți ani. Am salvat din elementele originale, ușile și această arcadă foarte frumoasă din lemn de stejar, pe care nu am făcut decât să o curăț puțin și atât. N-am putut salva ferestrele, parchetrul, în baie erau probleme la scurgere, așa că am refăcut-o. Am optimizat puțin spațiul, fără să aduc nicio modificare structurală, nu m-am atins de absolut nimic, nu sunt de acord să faci asta nici măcar dacă obții aprobări. Ce se poate salva, trebuie salvat”.

Astăzi, confortul sau frumusețea nu mai sunt așa de importante, primează profitul”

B365: De ce trebuie salvat?

Lorena Duicu: “Pentru că sunt lucruri pe care, dacă vrei să le faci astăzi, să mai poți să le faci, nu le mai poți face. Nu mai există oameni, meseriași. Uitați-vă și la înălțimea apartamentul, este de trei metri. Astăzi nu se mai construiește așa. Blocul are șase etaje, la diferența asta de 30 de cm dintre fiecare, un dezvoltator spune: îmi iese un etaj în plus. Și atunci, confortul sau frumusețea nu mai sunt așa de importante, primează profitul. Eu îi înțeleg și pe ei, dar pe de altă parte, spațiul ăsta care are 49 de mp pare mult mai mare pentru că sunt camerele înalte. E un apartament mic, dar care, prin felul în care au fost puse ferestrele este foarte luminos, are camere înalte, se aerisește bine”.

Detaliu, Casa scării, foto Antoaneta Dohotariu.

B365: Mi-ați citit articolele din “Make Bucharest Great again” și poate că așa ați avut încredere să mă primiți în casa dvs.

Lorena Duicu: “Da, aduceți informații acolo unde este greu să le găsești și să le pui cap la cap, pentru că sunt disparate. Știu că există oameni care se preocupă de patrimoniu, dar e puțin. Admir ceea ce faceți. Este pentru generația mea care caută și citește cărți, dar cei mai tineri caută în on line. Este un proiect extraordinar care are șansa să-i lege și pe tineri de oraș, să-l cunoască, pentru că este foarte important. Strada asta și perimetrul din jur au înflorit în ultimul timp pentru că cineva tânăr a deschis cafeneaua Bandit de la parterul blocului nostru și au început să vină oameni tineri, foarte mulți. Dacă tot vii aici la parterul Blocului Florentin și-ți place de el, ar fi grozav să găsești în on line informații despre locul în care ești, despre strada din stânga, despre cea din dreapta”.

Interior, foto credit Lorena Duicu.
Cafeneaua de la parterul Blocului Florentin a făcut strada să renască”

B365: Cafeneaua Bandit, o simplă cafenea, a făcut să înflorească o stradă?

Lorena Duicu: “Da, chiar așa de mare succes are Bandit. Pe partea cealaltă, pe Aristide Demitriade, a venit un Birou de Arhitectură care, chiar la începutul anului, când eram în pandemie și eram închiși, au început lucrările și au renovat extraordinar partea de la parter. Tot la ieșirea din bloc mai este un spațiu mic care-a fost de-a lungul timpului fie Galerie de Artă, acum este un wine-bar. Sunt foarte frumoase și foarte elegant făcute și lucrurile acestea dau un alt suflu acestui bloc, acestei clădiri. Până și consignația de jos, magazinul de haine Vintage care e de foarte mulți ani, este foarte cunoscut în rândul tinerilor și atrage un anumit tip de clientelă, parcă și ei își găsesc locul aici”.

Lângă Textilele de altădată a apărut o cafenea, Bandit. Nu stiu tinerii că in anii ’50, când Blocul Florentin a fost naționalizat, „bandit” insemna altceva. Foto Antoaneta Dohotariu.
Lorena Duicu: “Admir ceea ce faceți, fiindcă acest oraș ciopârțit ar trebui să-și cunoască trecutul, mult mai frumos decât prezentul”.

Voi merge pe urmele stilului mauro-florentin în Cartierul evreiesc și poate voi afla și cine proiectat Blocul Florentin, am o promisiune de la Federația Comunităților Evreiești din România. În București, acest stil arhitectural uimitor poate fi admirat la Templul Coral Sfânta Vineri nr 9, dar și la Vila Gagel din Cotroceni, la intersecția Dr. Joseph Lister cu Pasteur, un mic palat în stil mauro-florentin. Ar mai fi și Vila Șuțu din Constanța, arhitect Grigore Cerchez plus casa arhitectului Gheorghe Simotta din București, un arhitect aromân care-a construit mult pentru cosmopoliții orașului, evrei, români sau aromâni. Comanditarii aceea umblați, rafinați, sofisticați care-și făceau case în București, cum doar Barcelona și Parisul au mai văzut.

Detaliu, Coloana care străjuieste Liftul, foto Antoaneta Dohotariu.
Intrarea in blocul florentin, foto Antoaneta Dohotariu.
bancuta, din, blocul, florentin
Pe băncuța asta din 1939, la răcoare, poți să stai si tu, cum am stat si eu. Foto, Antoaneta Dohotariu.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România

Toată lumea știe de Micul Paris, dar știai de București la un țâr distanță de Noul New York? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi

 

Cookies