Alexe: Garda de Mediu Bucureşti are 12 comisari pe teren, adică o echipă pentru fiecare sector

de:
19 mai 2020
4 Afișari
Alexe: Garda de Mediu Bucureşti are 12 comisari pe teren, adică o echipă pentru fiecare sector

„În ultima perioadă cred că nu există noapte în care colegii de la Garda Naţională de Mediu să nu facă şi serviciul de permanenţă, mai ales în Bucureşti şi în Ilfov, pentru că de multe ori poluarea are loc noaptea, după cum bucureştenii o simt cel mai bine. Menţionez că trebuie să fim mai implicaţi în a face şi prevenţie, dar şi avertizare publică. Rolul Gărzii Naţionale de Mediu este mai ales să sancţioneze, ar trebui să avem sancţiuni şi mai mari, aplicate în mod repetat atunci când legislaţia de mediu este încălcată. Dar rolul Gărzii Naţionale de Mediu este să verifice dacă reglementările de mediu sunt respectate de către autorităţile publice locale, de către operatorii economici, pentru că în sprijinul Gărzii Naţionale de Mediu ar trebui să vină şi poliţiştii locali din departamentele de mediu, pentru că fiecare Poliţie Locală, cel puţin în marile oraşe, are departament de mediu. Ca să vă faceţi o idee, la nivelul Municipiului Bucureşti, astăzi, Garda Naţională de Mediu are doar 12 comisari pe teren. Adică avem o echipă, pentru că fiecare e formată din doi comisari, la fiecare sector. În schimb, Primăria Sectorului 6 are nu mai puţin de 22 de poliţişti locali la departamentul de Mediu. Toţi aceşti poliţişti locali, împreună cu comisarii Gărzii de Mediu, ar trebui să verifice dacă se poluează, iar atunci când se poluează să se sancţioneze”, a afirmat Costel Alexe.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a apreciat că soluţia pentru poluarea cu PM10 din Bucureşti este salubrizarea eficientă a străzilor.

„Este foarte important să clasificăm care sunt sursele de poluare din Bucureşti. Chiar dacă am avut valori scăzute în ceea ce priveşte poluanţii din aer în această pandemie, trebuie să menţionez că am avut şi episoade când poluarea cu PM10 a fost la un grad ridicat, chiar dacă nu am avut trafic în Bucureşti. Acest PM10 pe care bucureştenii l-au inhalat sau l-au şters de pe mobila din casă a provenit din faptul că în această perioadă o cantitate suficient de mare de praf purtătoare de PM10 a fost plimbată de vânt dintr-o parte în alta din Bucureşti. Avem în momentul de faţă planul integrat de calitatea aerului asumat şi votat de Primăria Capitalei, şi astfel de planuri în celelalte oraşe, unde avem trecut faptul că dacă s-ar face o salubrizare eficientă a străzilor, s-ar reduce concentraţia de PM10 în aerul din oricare oraş. De aceea am făcut un apel către toate primăriile din ţară să facă o salubrizare eficientă a străzii, pentru că astfel vom reuşi să eliminăm aceste cantităţi de PM10, şi evident bucureştenii sau ieşenii sau braşovenii, ar putea să aibă parte de un aer curat”, a precizat Costel Alexe.

Comisia Europeană a decis, în 14 mai, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar, această scrisoare reprezentând, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

Dacă ţara nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, Comisia Europeană poate decide să trimită un aviz motivat.

„Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului. În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, preciza CE săptămâna trecută.

Anterior, pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

Cookies