Alegerile parlamentare din Bucureşti: USL ar lua toate mandatele, PDL şi PP-DD locuri suplimentare

Conform Legii 35/2008, prima etapă de alocare a mandatelor de parlamentari este aceea în care candidaţii obţin cel puţin 50% plus unu din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului, fapt care determină obţinerea automată a mandatului de deputat sau senator.

În această situaţie, voturile USL şi UNPR determină câştigarea tuturor celor 28 de mandate de deputaţi şi 12 mandate de senatori de Bucureşti, cu peste 50% din voturi.

A doua etapă de alocare de mandate prevăzută în Legea 35 stabileşte o modalitate proporţională de distribuire a colegiilor electorale. Astfel, la nivelul circumscripţiei se realizează totalul voturilor valabil exprimate pentru partidele şi alianţele care au depăşit pragul electoral, USL în alianţă cu UNPR, PDL şi PP-DD (672.857 de voturi) care se raportează la numărul de mandate de deputaţi sau de senatori disputate de competitorii electorali, pentru a fi stabilit coeficientul electoral – numărul de voturi necesare pentru obţinerea unui mandat. Mai exact, 672.857 de voturi valabil exprimate se raportează la cele 28 de colegii de deputaţi, rezultând un coeficient de 24.030 de voturi pentru Camera Deputaţilor, dar şi la cele 12 colegii de senatori, rezultând un coeficient de 56.071 de voturi pentru Senat.

Mai precis, dacă USL şi UNPR au obţinut în Bucureşti 459.449 de voturi (58,58%), raportate la coeficientul electoral (24.030 de voturi), rezultă 19 mandate care ar trebui alocate în mod proporţional la Camera Deputaţilor. Deoarece USL şi UNPR ar obţine împreună din prima fază toate cele 28 de colegii, câştigate cu 50% plus unu, în a doua etapă nu mai beneficiază de niciun mandat suplimentar. Analiza a ţinut cont în această situaţie de faptul că la alegerile locale UNPR şi USL au candidat separat, însă la cele generale au anunţat că vor candida împreună.

Conform Legii 35/2008, în situaţia în care la nivelul unei circumscripţii mandatele care trebuie alocate unei formaţiuni politice au fost deja câştigate, se vor aloca mandate suplimentare pentru asigurarea proporţionalităţii în viitorul Legislativ – acelaşi lucru s-a întâmplat în 2008 în judeţul Arad, când UDMR a obţinut un mandat suplimentar deoarece PDL câştigase cu 50% plus unu mai multe mandate decât ar fi avut dreptul în mod proporţional.

Astfel, în Capitală toate mandatele la care ar avea dreptul PDL şi PP-DD ar fi alocate în mod suplimentar.

În cazul PDL cele 129.644 de voturi (16,53%) la nivelul Bucureştiului ar însemna obţinerea a cinci mandate de deputat. La fel, PP-DD cu 83.764 de voturi (10,68%) ar obţine trei mandate de deputat.

La Senat, USL şi UNPR ar avea dreptul în mod proporţional la opt mandate, însă ar câştiga deja cu 50% plus unu toate cele 12 colegii. PDL ar beneficia de două mandate de senator, iar PP-DD de unu, care ar urma să fie alocate în mod suplimentar faţă de numărul de colegii pentru Senat stabilite deja.

În situaţia în care USL nu ar avea voturile UNPR la alegerile parlamentare, patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat ar fi pierdute. Aceasta pentru că USL ar obţine fără UNPR sub 50% din voturile valabil exprimate, iar mandatele ar fi alocate PDL.

Totodată, în situaţia în care USL nu ar beneficia de voturile UNPR ar pierde inclusiv două colegii de Senat. E cazul colegiului 4 (al Ancăi Boagiu) care ar fi preluat de PDL şi de colegiul 3 (unde a fost ales Cristian Diaconescu) preluat de PP-DD.

Dacă voturile UNPR nu s-ar alătura USL la nivelul Bucureştiului, numărul de parlamentari ar creşte în acest caz doar cu doi deputaţi din partea PP-DD.

Ca o concluzie, dacă alianţele politice actuale se păstrează, USL ar obţine cu un scor politic de 58,5 % la nivelul Bucureştiului 40 de mandate de parlamentari, având astfel în Legislativ 78,3% dintre senatorii şi deputaţii Capitalei. În cazul PDL, cei 16,5% dintre voturile bucureştenilor se materializează în 7 parlamentari democrat-liberali, adică 13,7% din mandatele din Bucureşti. De asemenea, PP-DD cu un scor de 10,6% beneficiază de 7,8% dintre mandate, adică 4 parlamentari.

În urma sistemului de alocare de mandate suplimentare, numărul parlamentarilor din Bucureşti ar ajunge să crească cu 27%, de la 40 la 51.