Alegerile locale se ţin separat, a decis CCR

de:
25 ian. 2012
0 Afișari
Alegerile locale se ţin separat, a decis CCR

Majoritatea judecătorilor au decis că este justificată plângerea celor de la USL, referitor la neconstituţionalitatea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare,. dar doar în privinţa anumitor articole.

În urmă cu o săptămână, pe 18 ianuarie, CCR a decis să amâne dezbaterile, pentru a solicita Guvernului informaţii suplimentare privind impactul economic al comasării alegerilor locale şi parlamentare, având în vedere că în expunerea de motive a actului normativ se arată că organizarea separată a alegerilor ar avea un impact financiar asupra cheltuielilor din bugetul de stat mai mare decât dacă acestea ar avea loc în acelaşi timp, informează newsin.

Curtea a început din 12 ianuarie discuţiile pe marginea contestaţiei opoziţiei, însă dezbaterile au fost şi atunci amânate o săptămână.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege care vizează comasarea alegerilor parlamentare şi locale pe 15 decembrie 2011.

USL spune în sesizarea către CCR privind Legea comasării, depusă la sfârşitul lunii decembrie 2011, că Guvernul a nesocotit prevederea constituţională potrivit căreia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare,dar şi reglementările europene potrivit cărora legislaţia electorală nu poate fi modificată decât cu minim 12 luni înainte de alegeri.

Mai întâi, USL reclamă faptul că o lege atât de importantă a trecut fără dezbatere în Parlament, prin asumarea răspunderii. „Se impune învederat faptul că posibilitatea Guvernului de legiferare – ca autoritate legislativă delegată – nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României. (…) Urmează să observaţi faptul că actuala guvernare a uzitat, până la epuizare, de dispoziţiile art. 114 din Constituţia României, transformând practic procedura angajării răspunderii din excepţie în regulă. În acest fel, a fost evitată procedura normală şi firească în cadrul unui stat de drept – dezbaterea parlamentară în care să se ţină cont de opiniile exprimate”, se arată în sesizarea USL. „Prin exercitarea de către Guvern a unei competenţe, cu nerespectarea cadrului constituţional care o circumstanţiază, s-a încălcat competenţa Parlamentului de unică autoritate legiuitoare”, susţine opoziţia.

USL mai arată în adresa către Curtea Constituţională că prevederile Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012 încalcă „în mod flagrant” principiile directoare instituite prin Codul bunelor practici în materie electorală.

„În primul rând, evidenţiem faptul că prin legea supusă controlului Instanţei constituţionale se realizează o reformă radicală a legislaţiei electorale, fiind violate standardele europene în materie, cu puţine luni înainte de alegerile locale şi, respectiv, parlamentare, programate să aibă loc în anul 2012. Modificarea legislaţiei electorale are loc cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea celor parlamentare. Acest lucru contravine în mod flagrant dispoziţiilor Comisiei de la Veneţia potrivit cărora legislaţia europeană nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri”, reclamă USL.

Potrivit opoziţiei, primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni au fost aleşi în baza legii 215/2001 pentru un mandat expres de 4 ani, iar a veni acum cu un text de lege prin care mandatul acestora să fie prelungit în alte condiţii decât cele precizate în Legea 215/2001 „ar însemna aplicarea retroactivă a normei juridice”. „Ori acest fapt instaurează arbitrariul, în sensul că legiuitorul poate oricând să adopte norme juridice care să încalce principiile de echitate. Pentru a nu fi încălcate principiile de echitate nu trebuie sub nicio formă ca regulile să fie schimbate în timpul jocului. Adică dacă legiuitorul doreşte ca alegerile locale generale să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile parlamentare generale poate să stabilească pentru viitorii aleşi locali un mandate de 4 ani şi 5 luni. Astfel regulile nu sunt schimbate în timpul jocului, iar echitatea este asigurată, deoarece ordinea de drept este stabilită în mod just”, se arată în sesizare.

„Mai mult decât atât, dacă la Curtea Constituţională s-ar respinge contestaţia şi implicit s-ar declara constituţională o asemenea prevedere s-ar crea un precedent deosebit de periculos, deoarece legiuitorul va putea să adopte o nouă normă juridică, la împlinirea mandatului de 4 ani si 5 luni (noiembrie 2012), prin care va prescrie faptul că alegerile generale locale vor avea loc în acelaşi timp cu alegerile pentru Parlamentul European sau cu alegerile prezidenţiale sau, mai mult la viitoarele alegeri parlamentare generale, practic ar putea prelungi mandatul aleşilor locali la infinit, sau mă rog, până la moartea acestora, ceea ce ar destabiliza ordinea de drept şi ar duce la un haos social, total în neconcordanţă cu principiile democratice pe care România le-a adoptat după revoluţia din 1989. De asemenea ar fi în totală neconcordanţă cu principiile democratice pe care se fundamentează organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte (U. E., NATO, etc.)”, conchide Opoziţia.

Cookies