CCR a decis: Primarii vor fi aleşi într-un singur tur. Judecătorii au respins sesizarea UPDATE

UPDATE 13.00 Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat miercuri că din punctul de vedere al Curții alegerile locale se vor desfășura într-un singur tur și a arătat că, deși mai sunt înregistrate încă 30 de dosare pe aceeași temă, practica nu se va schimba de la o zi la alta.

„Din punctul nostru de vedere, da (n.r. — alegerile locale vor fi organizate într-un singur tur pe 5 iunie). Tocmai (n.r. — CCR) s-a pronunțat astăzi. Nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare până astăzi, venite cam cu același obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine„, a explicat președintele CCR, după anunțarea deciziei. El a spus că decizia judecătorilor este „foarte clară pentru toată lumea„.

UPDATE 12.20 Judecătorii CCR au respins miercuri în unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anunţat preşedintele CCR, Augustin Zegrean.

UPDATE 11.35 Alina Gorghiu, copreşedinte PNL, pe Facebook: „Judecătorii Curții Constituționale analizează astăzi sesizarea privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent în alegerile locale. Nu știm cu certitudine dacă tot în ședința de astăzi, CCR va decide și în privința sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur. România a avut alegeri în 2 tururi pentru primari din 1992 până în 2012. Nu vreau să anticipez o decizie a Curții, dar știu ce au spus părinții Constituției la momentul în care a fost pusă pe hârtie această lege, pentru că a rămas scris în stenograme. Acei oameni și-au pus problema, în paralel cu redactarea Constituției, ca prima lege electorală care privea administrația locală să fie în perfect acord cu Legea Fundamentală la care lucrau.

De aceea, au reglementat alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin, pentru că au ținut cont de primul principiu al democrației, cel în care majoritatea decide (și nu minoritatea, așa cum se întâmplă frecvent în baza sistemului într-un singur tur). Ar fi pentru prima dată când CCR ar analiza această speță. Normal și responsabil ar fi fost ca ea să fie tranșată până acum de Parlament și de Guvern, cu atât mai mult cu cât revenirea la alegerile în două tururi a fost o solicitare expresă a românilor care au ieșit în stradă în urmă cu jumătate de an. Din păcate, un PSD anti-reforme și un Guvern temător ne-au adus în situația aceasta. Nu este, însă, târziu nici acum să îndreptăm lucrurile. O decizie a CCR pe această temă poate fi un prim pas.„

UPDATE 11.00 Curtea Constituţională a rămas în pronunţare pe sesizarea de neconstituţionalitate privind alegerea primarilor. Şeful CCR, Augustin Zegrean, a anunţat că judecătorii constituţionali vor lua o decizie în cursul acestei zile.

UPDATE 10.25 Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3: „Organizarea alegerilor într-un tur sau două duce la rezultate diferite. Nu se poate generaliza, dar toată lumea politică înțelege că poate fi vorbna despre o diferență substanțială. Partidele mari sunt favorizate de alegerile într-un singur tur, dar această observație era valabilă și în urmă cu un an, când s-a decis între PSD și PNL să fie un singur tur. PSD era îndeajuns de puternic, PNL între timp a scăzut vertiginos în sondaje și acum a cerut trecerea la două tururi de scrutin, ceea ce nu mi se pare normal, dacă schimbăm legile în funcție de interesele unui partid. Vom distruge orice urmă de credibilitate pentru zona politică, dar se pare că PNL nu este foarte interesat de acest aspect. Eu mă aștept din partea CCR să spună că nu este de competența ei. Eu aș zice că această decizie aparține partidelor și Parlamentului, nu este de factură constituțională.”

UPDATE 10.20 Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, înainte de şedinţa CCR, că nu ştie dacă revenirea la două tururi de scrutin ar afecta într-un fel alegerile.

‘‘Ei (Comisia de la Veneţia) spun să nu se modifice legea electorală cu cel puţin un an înainte de alegeri, dar asta nici nu ştiu dacă ar fi o schimbare care ar afecta într-un fel alegerile, pentru că este vorba de un tur, de două tururi, de trei, nu ştiu. (…) Nu ştiu dacă restrânge (drepturile-n.r.), nu am făcut socoteala asta. Eu ştiu că am avut o perioadă în care s-au făcut alegeri într-un singur tur, în două tururi. Comisia de la Veneţia spune că fiecare stat este liber să aleagă sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean, citat de Mediafax.

Augustin Zegrean a subliniat că CCR nu schimbă legi, ci doar spune dacă sunt constituţionale sau nu.

”Noi nu schimbăm legile, noi spunem dacă sunt constituţionale sau nu. Nu spunem să se aplice astăzi sau mâine sau la următoarele alegeri. O singură dată am făcut asta (la referendum-n.r.), pentru că voiam să se respecte solicitarea Comisiei de la Veneţia”, a răspuns Zegrean, întrebat dacă eventualele modificări de legislaţie vor fi aplicate începând cu alegerile locale din 5 iunie.

UPDATE 10.10 Jurnalistul Liviu Avram a declarat, miercuri, înaintea şedinţei CCR, că actuala legislaţie nu permite ca cetăţenii să aibă primari reprezentativi şi că aşteaptă cu încredere decizia Curţii Constituţionale.

Sesizarea Curţii a fost făcută la finalul lunii aprilie, prin ridicarea unor excepţii de neconstituţionalitate în instanţă. Curtea Constituţională a stabilit ca termenul pentru analiza sesizării să fie pe 4 mai, în şedinţă publică.

Dacă CCR va admite miercuri excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de Liviu Avram, Guvernul va avea la dispoziţie 45 de zile pentru a emite o OUG prin care să stabilească alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Dacă nu va face acest lucru, la expirarea celor 45 de zile, articolele neconstituţionale vor fi declarate automat nule, însă acest lucru se va întâmpla abia după data alegerilor locale, de pe 5 iunie.

Două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, vor fi analizate de Curtea Constituţională, în condiţiile în care o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a admis o contestaţie formulată de jurnalistul Liviu Avram, după ce i-a fost respinsă candidatura ca independent la Primăria Capitalei pe motiv că, în loc de aproape 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături, judecătoarea trimiţând sesizarea Curţii Constituţionale.

Articolul 50 alineatul 2 din Legea 115/2015 privind alegerile locale, impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1% din numărul alegătorilor, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alineatul 2 din Legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, Liviu Avram a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alineatul 2 din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012. În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, Parlamentul a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.

O acţiune judiciară similară a întreprins şi PNL, care a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale.

PNL a recurs la această procedură deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.

Liberalii au ridicat şi ei o excepţie de neconstituţionalitate privind alegerile în două tururi, însă instanţa nu a admis-o motivând că nu are legătură cu cauza.

Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şi 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti.