ARHIVA B365

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Cum influențează boicotul rezultatul alegerilor europene 2014

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: La alegerile de duminică fiecare cetăţean cu drept de vot are de ales o singură listă de candidaţi propusă de unul dintre partide ori alianţe sau poate opta pentru a vota un singur candidat dintre cei independenţi, scrie Mediafax.

În total, 15 formaţiuni politice au liste de candidaţi pentru europarlamentare, adică 572 de candidaţi aflaţi pe listele, dar şi opt candidaţi independenţi.

Astfel, fiecare partid prezintă pe buletinul de vot opţiunea sa de candidaţi care să obţină mandatul de cinci ani în Parlamentul European. 

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

Potrivit legii, membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: La finalul scrutinului, Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate atât în România, cât şi în secţiile de votare din străinătate. BEC este cel care stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari, în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent.

Atribuirea mandatelor se face în mod proporţional prin ceea ce se numeşte metoda d’Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabileşte, însă, o serie de criterii care sunt luate în calcul în acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, contează în această etapă voturile valabil exprimate şi doar voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Astfel, BEC constată numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul întregii ţări, la care se adaugă voturile secţiilor din străinătate. Acest număr este împărţit la numărul de mandate, 32 în cazul României, pentru a obţine un coeficient electoral, care înseamnă de fapt „câte voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar”.

Dacă un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obţine mandatul de europarlamentar.

De asemenea, numărul de mandate obţinut de partidele sau alianţele care depăşesc pragul de 5% este stabilit în funcţie de numărul de voturi valabil exprimate în favoarea acelei formaţiuni politice, raportat la coeficientul electoral.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Adică, de pe lista de candidaţi a fiecărui partid sau alianţe vor intra în Parlamentul European atâţia pretendenţi câţi rezultă din împărţirea numărului de voturi câştigate la coeficientul electoral. De pe fiecare listă de candidaţi primii care primesc mandatul sunt cei aflaţi în fruntea listei partidului.

Efectul acestui sistem electoral proporţional este acela că voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proportional mai puţine voturi.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Un alt efect al sistemului electoral de la europarlamentare este acela că scrutinul este valabil indiferent de prezenţa la urne a alegătorilor, deoarece legea nu stabileşte un prag minim de prezenţă, cum este în cazul referendumurilor. Acest lucru face ca rezultatul alegerilor europarlamentare, pe fondul unei prezenţe scăzute la urne, să fie determinat în mare măsură de mobilizarea simpatizanţilor partidelor politice.

Cu cât vin mai puţini alegători la vot, cu atât ponderea electoratului fidel unor formaţiuni determină într-o mai mare măsură rezultatul, astfel încât partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanţi sunt avantajate.

Potrivit legii de organizare a alegerilor europarlamentare, scrutinul poate fi anulat doar în cazul în care frauda electorală se dovedeşte a influenţa mecanismul de atribuire a mandatelor.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: O eventuală cerere de anulare a alegerilor pentru fraudă se poate face numai de către formaţiunile politice sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, fiind necesară motivarea temeinică a solicitării şi dovezile pe care se întemeiază.


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button