Aseară, la câteva ore după ce au decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului de la zero, judecătorii CCR au publicat motivarea acestei hotărâri fără precedent.
În documentul citat de Hotnews, judecătorii vorbesc despre dezinformarea alegătorilor și încălcări ale legii:
Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. (…) A fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales.
Judecătorii CCR mai spun că „,manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale”, iar „candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.”
În aceeași motivare a deciziei de anulare, judecătorii CCR spun că, după declasificarea documentelor prezentate în ședința CSAT, au constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, iar „toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
CCR mai spune și că „egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor”. Totodată, „egalitatea de șanse trebuie evaluată și prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privința utilizării rețelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligență artificială și a finanțării campaniei electorale”;
Curtea reține că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite.
Un alt motiv, mai spune CCR, este acela că „un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei” prin declarațiile depuse la AEP privind costul campaniei electorale (Călin Georgescu a spus că a cheltuit „zero lei”):
Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.
În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, CCR mai spune că trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală:
Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un «vector de dezinformare, în special atunci când (…) nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar. Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.
În aceste condiții, mai precizează CCR tot în documentul de motivare a anulării alegerilor, procesul electoral se reia de la zero, iar Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui, precum și un nou calendar pentru realizarea acţiunilor necesare.
Și, deloc în ultimul rând, Klaus Iohannis rămâne în funcţie până când președintele nou ales depune jurământul.