Ajungem să trăim în traficul din București, la propriu: Petrecem în intersecții peste 12 zile de muncă. PS Haosul din oraș s-a mutat la prânz, arată Indexul de Trafic 2025

16 sept. 2025
447 afișări
Ajungem să trăim în traficul din București, la propriu: Petrecem în intersecții peste 12 zile de muncă. PS Haosul din oraș s-a mutat la prânz, arată Indexul de Trafic 2025
Ajungem să trăim în traficul din București, la propriu: Petrecem în intersecții peste 12 zile de muncă. PS Haosul din oraș s-a mutat la prânz, arată Indexul de Trafic 2025 / Sursa foto: B365.ro

Traficul din București este de-a dreptul îngrozitor uneori, iar acest aspect este foarte bine cunoscut de români. Potrivit unui sondaj recent, în trafic bucureștenii pierd undeva la peste 12 zile de lucru anual din cauza aflomerației de pe șosele.

Bucureștenii pierd peste 12 zile de muncă în trafic an de an

Se pare că, potrivit analizei realizată de Institutul pentru Oraşe Vizionare, și anume Indexului de Trafic 2025, bucureștenii petrec în trafic undeva la peste 12 zile de lucru anual din cauza aglomeraţiei din trafic, scrie  Ziarul Financiar.

Potrivit informațiilor, cei care locuiesc în orașele mai mici, de exemplu cei din Reşiţa, Giurgiu şi Cărăraşi, pierd anual undeva la trei, trei zile jumătate de lucru pe an.

Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 şi 20:00. Acesta fiind intervalul în care oamenii se deplasează cel mai mult prin oraş şi acoperă cele 41 de municipii reşedinţă şi Bucureşti.

Potrivit acestui raport, tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Se pare că, oraşele nu mai sunt blocate doar atunci când oamenii se duc și se întorc de la muncă.

Situația aglomerației s-a extins şi la prânz.

Potrivit datelor analizate, ora de prânz este noul vârf de trafic.

„În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieşire din oraş”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect CITY INDEX.

Cum arată situația comparativ cu anul trecut

Potrivit datelor de anul acesta, există creșteri ale unor orașe în clasament faţă de rezultatele Indexului din 2024. Astfel, Oradea a urcat 7 locuri faţă de 2024, în timp ce Alba Iulia şi Bistriţa au câștigat câte opt poziţii. Reşiţa,se află pe locul întâi și câștigă şase locuri faţă de anul trecut.

La polul opus, Capitala este în continuare excepţia majoră a reţelei urbane româneşti. Are un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% şi cu pierderi datorate aglomeraţiei, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual.

Timişoara şi Iaşi au trecut pragul de 9 zile pierdute pe an. Iar Brăila şi Galaţi, au intrat în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an. Desigur,  din cauza aglomeraţiei în trafic.

În extrema cealaltă, câteva oraşe, marchează căderi abrupte faţă de anul 2024. Alexandria şi Cluj-Napoca scad în clasament cu câte şapte poziţii. Iar Braşov și Tulcea pierd cinci poziții în clasament.

Toate acestea, țin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management mai puţin eficient al traficului, arată datele.

Mai multe detalii AICI.

Te-ar mia putea interesa și:

Cookies