Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului

27 oct. 2022
67881 afișări
Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
Știai că trăim într-un București cu arhitectură mediteraneană? Descoperă blocul în care-a locuit Maria Tănase, capodopera lui George Damian, un arhitect uitat

Un arhitect care cânta la vioară și-a imaginat un bloc de o frumusețe atemporală, cum este cel din strada Popa Nan, nr. 32. O poezie spusă printr-o clădire. A fost numit Blocul Florescu, după numele comanditarului ei, prof. dr. Gheorghe Florescu, medic radiolog, care în anul 1942 și-a dorit o locuință proiectată după moda vremii. O casă “americănească”, de inspirație “mediteraneană”, pentru ca așa era moda atunci în București. Noi credem că mediteranean vine (cum ar veni, carevasăzică), de la casele de pe lângă Marea Mediterană, dar, de fapt , înseamnă America, Visul american în Micul Paris, o să aflați de ce este chiar așa. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, aflați cine a fost George Damian, arhitectul care și-a cristalizat un stil propriu din interpretarea arhitecturii mediteraneene. Interviu cu dl. arhitect Mădălin Ghigeanu, cel care, din întâmplare, a descoperit Arhiva lui George Damian într-un anticariat din București și, astfel, a salvat desenele-document de la vânzarea cu bucata. Priviți planșa de mai jos, semnată de arhitectul George Damian, și veți întelege totul.

casa, florescu
Casa Florescu, 1942-1943, Popa Nan colț cu Mecet, perspectivă. Schiță din Albumul personal al arhitectului George Damian, cu semnătura sa in dreapta jos. Documentul face parte din albumul „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.
casa, florescu, george, damian
Blocul Prof. Dr. Gh. Florescu, anul 1943. Foto credit: Arhiva Profesorului Radu Damian, fiul arhitectului George Damian.
casa, florescu
Blocul în care-a locuit Maria Tănase, capodopera lui George Damian, un arhitect uitat. Foto credit arh. Vlad Mitric-Ciupe
Blocul Florescu. Foto credit: Andreea Dogar/ GreatNews.
Blocul Florescu, Foto credit Andreea Dogar/ GreatNews.

O iederă bătrână și mereu geloasă pe frumusețea clădirii din Popa Nan 32, colț cu Mecet, stă lipită de ziduri, mai tot timpul anului. Doar iarna, când blocul scapă de strânsoarea plantei, poți admira direct minunatele detalii, retrageri, finisajele, decorația. Mai degrabă bucureștenii știu că acolo a locuit Maria Tănase, dar puțini au habar de cine a fost George Damian, fără de care blocul-capodoperă de arhitectură nu ar fi existat. Cine a fost arhitectul George Damian, înainte ca arh. Mădălin Ghigeanu să îi descopere planșele de lucru la un anticariat din București? Un arhitect prea puțin cunoscut, pentru câte imobile remarcabile a lăsat Bucureștiului. 

Imobil Ionescu, Bulevardul Aviatorilor 51-53 ( fosta Sosea Jianu). Fotografie din anul 1946. Foto credit: Arhiva prof.dr. inginer Radu Damian, fiul arhitectului George Damian.
Imobil de locuințe colective, Bulevardul Ferdinand, nr. 12. Foto stânga datează din anul 1932, cea din dreapta, anul 2016. Foto credit: albumul „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.
Blocul Florescu. Foto credit Hello Bucharest.
Imobil Lungu, strada Stockholm 7, fotografie din anul 1943. Foto credit: Arhiva Prof. dr. ing. Radu Damian.

Anterior descoperirii arhivei George Damian am descoperit și arhiva arhitectului Tiberiu Niga la un centru de topit hârtie”

B365.ro: Cum ați descoperit arhiva arhitectului George Damian? Știu că o altă arhivă, cea a arhitectului Horia Maicu, a fost descoperită la o pubelă de gunoi de pe strada Batiște.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Exact, arhiva Harry Goldstein (Horia Maicu) a fost descoperită la o pubelă de gunoi de către pictorul restaurator Daniel Balint. Iar eu, anterior descoperirii arhivei George Damian, am găsit arhiva arhitectului Tiberiu Niga la un centru de topit hârtie. În anul 2011, am reușit să scriu un articol elogios dedicat arhitectului Tiberiu Niga în Revista Arhitectura. De asemenea, arhiva arhitectului Nicolae Cucu a fost descoperită, tot la o pubelă de gunoi, de către arh. Daniela Ruxandra Tutunea, care i-a împrumutat-o lui Roland Kunst, arhitectul care scris o prețioasă lucrare de Doctorat, dedicată arhitectului Nicolae Cucu. Arh. Daniela Ruxandra Tutunea a donat OAR-ului arhiva arh. Nicolae Cucu. Șansa arhivei George Damian a fost aceea de fi ajuns într-o valiză la Anticariatul Unu. A avut marea, marea șansă ca planșele să nu fie vândute la bucată. Să nu uităm că, de curând, la Casa de Licitații Historic s-a vândut un desen de Ion Mincu cu 1200 de euro. Vorbind de arhiva George Damian am descoperit 381 de planșe, inclusiv unele cu Blocul Florescu, care are niște schițe minunate. Ar fi putut să fie vândute și ele la niște prețuri exorbitante. Totuși, anticarul a avut tăria de caracter să-mi încredințeze mie această arhivă. Astfel, am reușit să îi dedicăm lui George Damian un album, “Arh. George Damian, o recuperare necesară”, co-autor arh. Vlad Mitric-Ciupe, Editura Panapticon, 2016″.

Arhitect Mădălin Ghigeanu. Foto credit Mădâlin Ghigeanu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: „Am reușit să descopăr arhiva poate și pentru că sunt client vechi de zeci de ani al Anticariatului. Mai toată biblioteca de reviste și cărți de arhitectură mi-am format-o de la ei. Uneori, m-au trecut pe caiet și am plătit cărțile în timp, la modul acesta s-a întâmplat”. 

 

Blocul este o capodoperă, unul dintre cele mai frumoase exemple de inserții urbane și spații intermediare create în București”

B365.ro: Blocul Florescu de pe strada Popa Nan, nr.32. Cine era acest comanditar, Florescu?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “ Prof. dr. Gheorghe Florescu a fost un medic radiolog, care, conform modei vremii, a dorit să-și creeze un spațiu de locuire potrivit stilului său de lucru; în bloc funcționa și clinica sa de radiologie. Imobilul a fost autorizat în anul 1942 și a fost finalizat în 1943. Casele mediteraneene aveau astfel de comanditari: oameni de cultură, politicieni dar și profesioniști înstăriți precum medici, dentiști, etc. Proiectul autorizat poartă numele soției sale, Elena Florescu. Aici apare cel de-al doilea personaj important, fratele lui George Damian, Nicolae Damian. În proiectul de pe Popa Nan este trecut drept autor fratele său, și aceasta pentru că George Damian lucra la Primăria II de Negru și nu putea să semneze din considerentul de conflict de interese. Proiectul Casei Florescu este ștampilat astfel de Nicolae Damian, de asemenea un arhitect foarte talentat, cu studii la Politehnica din Milano, cu doi ani mai tânăr decât George Damian. Oricum, asupra imobilului și-au pus amprenta ambii arhitecți, realizând o lucrare specială. Clădirea este o capodoperă, unul dintre cele mai frumoase exemple de inserții urbane și spații intermediare create în București, devenită subiect de studiu în cadrul Facultății de Arhitectură”.

Foto credit Heloo Bucharest.
Schița Blocului Florescu realizată de Arh. George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.
Florescu, un bloc modern, cu fațade mediteraneene, cu trei intrări și clinică de Radiologie la etaj

Blocul Florescu a fost ridicat pe un generos lot situat pe colț, la intersecția Popa Nan cu Mecet, cu o suprafață de 560 de mp, având un regim de înălțime D+P+2E+M peste media de P+1 a zonei. La parterul supraetajat, imobilul dispunea de trei intrări: una separată pentru apartamentul familiei doctorului Florescu, o a doua comună pentru etajele superioare și Clinica de Radiologie, a treia pentru servitori și apartamentele mai mici, situate la etaj. Tratarea diferită a registrelor orizontale atenuează senzația de masivitate pe care un asemenea volum l-ar genera în mod firesc.

Blocul Florescu. Foto credit Andreea Dogar, Great News.
Schița Blocului Florescu realizată de Arh. George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.
Schița Blocului Florescu realizată de Arh. George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.
Blocul Florescu. Foto credit Hello Bucharest.
George Damian a practicat cel puțin patru stiluri în perioada de vârf a carierei sale, fiind atașat sufletește, mai degrabă, de Modernismul Art Deco, decât de stilul mediteranean”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Personaj complex, reprezentant al unei aristocrații a profesiei de arhitect, lucrările lui George Damian sunt impropiu clasate la categoria stil mediteranean. În urma studierii arhivei sale a rezultat că a practicat cel puțin patru stiluri în perioada de vârf a carierei sale, fiind atașat sufletește, mai degrabă, de modernismul Art Deco, decât de stilul mediteranean, impus de către clienți. Printre lucrările sale cunoscute se află imobilul din Ferdinand 12 (1932), Parfumului 2-4 (1936), Alecu Russo 21 (1932)-lucrare de referință în cadrul eclectismului mediterean-, imobilele din străzile Ion Andreescu, Aviatorilor 51-53 și Dionisie Lupu 74 (1947), unde a locuit până la sfârșitul vieții”.

George Damian a studiat vioara, a practicat rugby, a făcut figurație de film și a participat de 4 ori la cursele de automobilism de la Monte Carlo”

B365.ro: De ce era necesară această recuperare a Arhivei arhitectului George Damian? Un arhitect uitat, toată lumea știe multe despre Ion Mincu, Petre Antonescu, etc, etc, și aproape nimic despre George Damian.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Este foarte interesant că George Damian se declara, cu modestie, ultimul pe listă admis la Arhitectură, din 40 de candidați. Face parte din Generația de Aur a anului 1930 la Scoala de Arhitectură. A fost coleg de an cu arhitecții Octav Doicescu,Tiberiu Niga, Grigore Ionescu, Ioan Giurgea, Toma Marinescu și dacă nu ar fi fost ei nu știu cum ar fi arătat astăzi arhitectura românească. Este un personaj extraordinar, având părinți, dar și urmași, oameni de excepție. Tatăl sau a fost tenorul Constantin Damian, unul dintre membrii fondatori ai Operei Române”.

arhitect, george, damian
Arhitect George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recuperare necesară”.

 

arhitect, george, damian

George Damian, un om cu o structură intelectuală și artistică ieșită din comun

Arh. Mădălin Ghigeanu: George Damian pe timpul Liceului a studiat în paralel vioara la Conservator timp de patru ani și va da meditații la vioara toată viața. Cânta Romanța pentru vioară de Beethoven și Balada lui Ciprian Porumbescu; sunt lucruri despre care foarte puțini știu. Era un pasionat rugbyst, făcea parte din echipa națională de rugby. A participat la Olimpiada de la Paris din 1924, a concurat la cel puțin 4 curse de automobilism la Monte Carlo, iar în anii ’30 a făcut figurație de film la Studiourile UFA din Berlin, conform celor declarate de către fiul acestuia, Profesorul Radu Damian. Un om cu o structură intelectuală și artistică ieșită din comun. Așa erau vremurile, nu intra oricine la Arhitectură în acele timpuri”.

Foto credit: „Arh. George Damian, o recuperare necesară”. Arhiva George Damian.
Imobil Ferdinand 12. Arhitect George Damian. Foto credit : arh. Vlad Mitric-Ciupe. „Arh. George Damian, o arhitectură necesară”.
Ferdinand 12. Foto credit: Arthiva Prof Radu Damian.
Usa imobilului din Ferdinand 12. Arhitect George Damian. Foto credit : arh. Vlad Mitric-Ciupe. „Arh. George Damian, o arhitectură necesară”.
Stilul mediteranean, un fenomen în perioada interbelică, o modă impusă și dictată de comanditari

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Într-un interviu acordat arhitectei Gabriela Tabacu, George Damian spune, cu modestie, că a intrat ultimul pe listă la Arhitectură, din 40 de candidați. Dar ce candidați, ce nume au putut fi în acel an, 1930. Sunt personalități care ne-au lăsat sărăciți de acest fenomen al stilulului mediterean de care eu mă ocup în teza mea de doctorat, „Curentul mediteraneean în arhitectura interbelică românească”. Tot ceea ce se știe despre acest curent mediteraneean în arhitectură trebuie scos din arhive, din arhivele personale, trebuie studiat”.

Imobil Negulescu, strada Alecu Russo 21. Foto credit Arhiva Prof. dr. ing. Radu Damian.
Casa Regală cu cele trei palate și vilele Principesei Ileana au dat tonul stilului mediteranean în București și în țară”

B365. ro: Faptul că George Damian era și violonist, oare i-a influențat abordarea stilului de arhitectură mediteranean, romantic?

Arh. Mădălin Ghigeanu:”Este prea prea mult spus. George Damian recunoaște în interviul acordat arhitectei Gabriela Tabacu un lucru foarte sincer. Stilul mediteranean era moda vremii, era o modă cerută de beneficiari; arhitecții nu prea aveau ce face, trebuiau să se supună, ca și în ziua de astăzi. Comanditarii impuneau acest stil venit din America. Este venit de pe tărâm american în perioada de boom imobiliar al anilor 1920, acel Spanish Colonial Revival și, ulterior, Mediteraneean Revival, care se atașează de aristocrația românească. În primul rând, Casa Regală realizează trei palate în acest stil, Palatul Elisabeta, Casa Principelui Nicolae și, mai ales, Palatul Scroviștea. Trei palate, două vile ale Principesei Ileana. Apoi urmează miniștrii: Gheorghe Tătărescu, Grigore Gafencu, etc, toți vor avea niște palate mediteraneene și vor impune arhitecților acest fapt, chiar dacă breasla arhitecților se va împotrivi vehement. Este un articol faimos al unui arhitect antimsemit care vorbește despre arhitectura românească de rit spaniol. Am descoperit și vreo 25 de arhitecți care și-au construit case mediteraneene și care locuiau în palate mediteraneene, inclusiv George Damian”.

palatul, elisabeta
Palatul Elisabeta, lucrare proiectată de arh. Constantin Ionescu si definitivată de arh. Corneliu Marcu. Sursa informației, arh. Mădalin Ghigeanu. Foto Antoaneta Dohotariu.
palatul, elisabeta, plan, general
Palatul Elisabeta, lucrare proiectată de arh. Constantin Ionescu si definitivată de arh. Corneliu Marcu. Sursa informatiei, arh. Mădalin Ghigeanu. Foto Antoaneta Dohotariu.
exterior, palatul, elisabeta
Palatul Elisabeta, lucrare proiectată de arh. Constantin Ionescu si definitivată de arh. Corneliu Marcu. Sursa informatiei, arh. Mădalin Ghigeanu. Foto Antoaneta Dohotariu.
Arhitecții obișnuiau să le arate clienților schițe ale caselor de pe Coasta de Azur, Coasta Dalmată sau din alte locuri pe unde își petrecuseră vacanțele”

Ideea este că sursele de inspirație erau fie domesticite, concrete și, câteodată, din cărți sau reviste (…). Prin urmare, acei arhitecți care au avut oportunitatea să călătorească și-au găsit un mod foarte ușor de a comunica cu clienții lor: obișnuiau să le arate schițe ale caselor de pe Coasta de Azur, Coasta Dalmată sau din alte locuri pe unde își petrecuseră vacanțele”, George Damian în interviul acordat arhitectei Gabriela Tabacu.

Palatul Elisabeta din București, deschis vizitatorilor în zilele următoare. Cât costă biletele și care sunt condițiile
Palatul Elisabeta, lucrare proiectată de arh. Constantin Ionescu si definitivată de arh. Corneliu Marcu. Sursa informatiei, arh. Mădalin Ghigeanu. Foto Antoaneta Dohotariu.
Știați că în București s-au fabricat mașini Ford? Mașina Regelui Mihai și alte “Interbelice ale orașului”, în fața Palatului Elisabeta
Palatul Elisabeta, lucrare proiectată de arh. Constantin Ionescu si definitivată de arh. Corneliu Marcu. Sursa informatiei, arh. Mădalin Ghigeanu. Foto Antoaneta Dohotariu.
Caracteristica arhitecturii mediteraneene este aceea că a fost realizată cu meșteri străini, italieni, germani”

B365.ro: Ați identificat multe clădiri semnate de arh. George Damian pe teren, în București. În ce stare le găsim astăzi?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din nefericire, ingineria tehnică nu era o disciplină foarte solid studiată; abia în anul 1935 se separă vehement proiectarea de rezistență de cea de arhitectură. Bucureștiul încă nu cunoscuse cutremurul din 1940, încă erau practicate grinzile în jug, imobilele cu multe retrageri, cu stâlpii de la etajele retrase spijinidu-se direct pe grinzile de la etajele inferioare. Aceste practici le conferă o rezistență precară, eu cred că este dificilă și restaurarea lor. Însă, caracteristica arhitecturii mediteraneene este aceea că a fost făcută cu meșteri străini, meșteri italieni, germani. De exemplu, George Damian va colabora mult timp cu Giovanni Pasini, cu meșteri italieni, germani. Fiecare era specializat pe partea sa din proiect. Ei și faimoșii zidari români vor realiza imobile mediteraneene destul de solide, față de alte case construite în aceeași perioadă. În mod neașteptat, au rezistat mai bine decât alte imobile, însă ingineria acestor case este destul de precară; proiectul de rezistență este greșit”.

Arhitect George Damian. Foto credit Arhiva prof. Dr. ing. Radu Damian.
Fereastra biforă, cu arc ogival, marcă a arhitectului George Damian”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Fereastra biforă cu arcadă ogivală (sau cu arc in plin cintru deasupra) este o marcă a fațadelor lui George Damian. In spațiul liber dintre arcadă și ferestre erau amplasate mulaje frumos desenate. Din mărturisirile făcute de fiul Arhitectului George Damian, Profesorul Radu Damian, aflăm că Giovanni Pasini păstra aceste mulaje și le reutiliza la alte proiecte. Erau niște elemente decorative pe care le repeta, devenind astfel un fel de marcă George Damian”.

Blocul Florescu. Foto credit Hello Bucharest.
Puțini arhitecți au reușit să-și creeze un limbaj personal, cum a făcut-o George Damian. Are un stil recognoscibil și de cei care nu sunt de meserie”

B365.ro: De ce este important arhitectul George Damian pentru București?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru că a reușit să transforme moda stilului mediteranean într-un limbaj propriu. Insă este de remarcat faptul că este un discurs mediteraneean strict al fațadei, în plan păstrând raționalismul funcțional al modernismului de tip Art-Deco. Cu George Damian vorbim despre un stil autohton mediteranean, pe care singur și-l denumește ca pe un nou stil modern-românesc. Nu mai sunt pastișe importate din America, nu sunt proiecte copiate după casele americane, ci este ceva interpretat în stilul lui. Este o adaptare locală devenită creație originală. Puțini arhitecți au reușit să creeze un limbaj personal. Casele sale sunt recunoscute. Există oameni, care nu sunt de profesie, dar care atunci când trec pe lângă o casă mediteraneană spun asta ar putea să fie în stilul lui Damian. Sunt persoane pe facebook care întreabă dacă nu știu ce imobil ar putea să fie semnat de George Damian, ceea ce este un foarte mare lucru pentru un arhitect”.

Usa imobilului din Ferdinand 12. Arhitect George Damian. Foto credit : arh. Vlad Mitric-Ciupe. „Arh. George Damian, o arhitectură necesară”.
Imagine din timpul restaurării Arhivei George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recupere necesară”.
O echipă de arhitecți și de specialiști în restaurare de documentel a conservat cele 381 de planșe
Arhiva artitectului George Damian a fost restaurată și conține un număr de 381 de planșe desenate, câteva fotografii și documente. Desenele au fost realizate între anii 1930-1960, iar printre ele au fost descoperitre și 20 de proiecte aproape complete, imobile rezidențiale dar și construcții ale unor instituții. În urma unui parteneriat de cercetare încheiat cu Asociația Centrul de Studii Istorice și Arhitecturale și cooptarea unei echipe de specialiști pentru documentare istorică și restaurare de documente de arhivă, la începutul anului 2016 s-a dat startul unui demers de analiză și activare culturală a moștenirii arhitecturale purtând semnătura arhitectului George Damian.
Imagine din timpul restaurării Arhivei George Damian. Foto credit „Arh. George Damian, o recupere necesară”.

Echipa a fost formată din: arh. Mădalin Ghigeanu, arh. Vlad Mitric-Ciupe, Cristina Petcu (restaurarea și conservarea desenelor), Gabriela Baciu, Mara Banu și Reasilvia Ion. Desenele au fost restaurate și digitalizate pentru a putea să fie studiate în format digital. Imobilele au fost identificate în tot Bucureștiul, fotografiate și studiate. Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului Cultural București-Orașul In-Vizibil”. În anul 2016 a avut loc expoziția “Arhitectul George Damian, o recuperare necesară” la Palatul Șuțu din București, iar volumul cu același nume, (Editura Panopticon, 2016), poate fi cumpărat și studiat de toți cei care iubesc vechiul București și arhitectura sa.

Mai jos, o altă clădire din București năpădită de iederă. Nu este proiectată de arh. George Damian, încă nu i-am aflat povestea.

Strada Radu Mihăilă. Foto credit Dragos Cristescu.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies