Afișele cu pseudo-biografiile a trei comuniști, printre care Pacepa, de pe gardul Parcului Cireșarii, date jos. Clotilde Armand, după postarea dură a lui CTP: ”Primăria Sectorului 1 nu și-a dat acordul”

Trei afișe cu biografiile incomplete ale unor comuniști, Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș, aflate pe gardul Parcului Cireșarii din București, observate de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, și reclamate într-o postare critică pe Facebook, au fost date jos. În total, toate cele 9 afișe au fost scoase, cel mai probabil de Asociația ”Părinți de cireșari”, ONG-ul care se afla în antetul bannerelor. Ulterior, într-o postare pe Facebook, Asociația recunoștea greșeala de a nu documenta subiectul și menționa că le-a eliminat de la intrarea în parcul din Sectorul 1.

Cristian Tudor Popescu anunța, duminică, în postarea de pe contul său, că dacă nu o va face Primăria Sectorului 1 sau Ministerul Educației, ambele instituții împărțind administrativ parcul Cireșarii, redeschis de la 1 iunie, le va da el jos, cu tot riscul. Primarul sectorului 1 Clotilde Armand, a răspuns la scurt timp la postarea jurnalistului, în care anunța că Poliția locală va face verificări și preciza că Primăria Sectorului 1 nu și-a dat acordul pentru amplasarea lor.

Luni, CTP a revenit și a anunțat că toate cele 9 panouri au fost date jos, și a apreciat receptivitatea imediată, dar așteaptă ”rezultatele anchetei promise aseară pe acest cont de fbk de către dna primar”. ”Adică, cine le-a comandat, cine le-a plătit, cine a autorizat afișarea lor pe gardul Parcului Copiilor?”, a spus cunoscutul ziarist.

Ce era în neregulă cu afișele a explicat-o chiar jurnalistul CTP. Integral, postarea sa:

Părinți de Cireșari – Partidul și Securitatea

Trec pe lângă vechiul parc al Copiilor, „Cireșarii”, din sectorul 1, oarecum renovat în ultimele luni și redeschis după îndelungi pertractări între ministerul Educației și Primăria sect. 1. Ceva îmi zgârie colțul ochiului: Ion Mihai Pacepa, cu poză. Pe gardul Cireșarilor. Ce?! Ce mama dracului caută Pacepa acolo?
Întorc mașina și cobor să mă uit. 9 panouri dreptunghiulare pe înalt. 6 dintre ele conțin informații despre trecutul cartierului Steaua-Grivița, fabrica și parcul Textila, spitalul Elias și halele Domenii, locuințele sociale pentru muncitorii ceferiști din interbelic (stau și eu în una dintre ele). Pot fi de citit, eventual, pentru cei interesați de istoria urbanistică a Bucureștiului.

Dar pe 3 dintre ele, purtând și acestea emblema „Părinți de Cireșari”, sunt afișați Ion Mihai Pacepa, Eugen Barbu și Ștefan Foriș. Afișați, căci nu e nicidecum vorba de biografii documentate, relevante ale acestor personaje. Despre Pacepa ni se spune: „În 1936, tatăl generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a construit în str. Vasile Gherghel nr. 93 o casă cu două etaje – un etaj pentru domnia sa (sic!) și unul pentru fiu. Statul român i-a confiscat proprietățile lui I.M. Pacepa și l-a condamnat la moarte în contumacie. Pacepa a fost cel mai înalt oficial al Pactului de la Varșovia care a trecut de partea Occidentului, care timp de 11 ani, până în 1989, a contribuit substanțial la neutralizarea acțiunilor de spionaj și de diversiune îndreptate împotriva NATO și a Uniunii Europene”.

Lăsând la o parte nătângia de la urmă – în anii `80 exista Comunitatea Economică Europeană, pe scurt Piața Comună, nicidecum Uniunea Europeană, înființată în 1993 – prezentarea ca erou anticomunist a lui Pacepa este o dezinformare revoltătoare. Individul a condus ani în șir programul de propagandă ceaușistă în Occident, fiind și lacheul însărcinat cu achiziții de produse de lux din Vest pentru Elena Ceaușescu. Este un dezertor în uniformă de general, un trădător al Securității pe care a servit-o cu zel timp de decenii, fiind recompensat pe măsură. Ce e ăsta, un „părinte de Cireșari”, pe care să-l vadă copiii pe gard?

Alăturat, apare Eugen Barbu. Menționat ca autor al romanului Groapa, după care se face legătura cu Groapa lui Ouatu și asanarea ei. Niciun cuvânt despre faptul că Barbu a fost tartorul propagandei național-socialiste a lui Ceaușescu, antioccidental feroce și portavoce a Securității.

Culmea e însă panoul cu Ștefan Foriș. Personaj foarte puțin cunoscut publicului larg, secretar general al PCR, omorât cu ranga de comuniștii lui. Așa e și scris: „Ștefan Foriș – politică cu ranga”. Ce treabă au copiii cu acest bolșevic beznicios, ce să înțeleagă din prezența lui în parcul lor? Să-l ia drept tată spiritual?

Părinți de Cireșari.
Deocamdată, am scris. Dacă însă autoritățile, ministerul Educației, Primăria, nu dau jos mizeriile astea, o s-o fac eu.

Răspunsul primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, la comentarii

Parcul Cireșarii a fost redeschis în iunie 2022, după mai mulți ani de dispută între administrația locală și Ministerul Educației, timp în care baza sportivă a fost închisă și lăsată în paragină.

Îți recomandăm și:

• Semaforizare inteligentă pe un nou tronson din Sectorul 6. Sistemul include tehnologie de ultimă oră
• Locurile de parcare administrate de PMB ar putea avea tarif unic. „Nu este în vigoare acum, dar aceste discuții există”
• Cât va costa întreținerea la bloc în București în iarna 2022-2023, în condițiile dublării prețului la gigacalorie | ESTIMARE
• EXCLUSIV | Camelia Fărâmiță, singurul copil al lui Fărâmiță Lambru: „Tata mă lua în scutece la teatru”. Azi e ziua în care s-a născut în București cel mai talentat acordeonist român din toate timpurile
• EXCLUSIV | Armata vrea să ridice un proiect imobiliar în București, pe un teren dintr-o zonă centrală a cartierului Drumul Taberei. Reacția dură a primarului Sectorului 6