Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București, principala poartă aeriană a României, va beneficia de un parc fotovoltaic modern, dotat cu sisteme de stocare a energiei.
Poriectul este susținut prin finanțare europeană nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare.
Această investiție strategică, lansată recent la licitație de către Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), marchează o etapă esențială în decarbonizarea infrastructurii de transport naționale și în securizarea autonomiei energetice a aeroportului din București.
Proiectul vizează construirea unui ansamblu energetic integrat, strict destinat autoconsumului aeroportuar, fără injecție în rețeaua națională, scrie Profit.ro.
Obiectivul ambițios al CNAB este ca noul sistem să acopere cel puțin 70% din necesarul anual de energie electrică al aeroportului din surse regenerabile, reducerea emisiilor CO2 și costurilor cu energia.
Practic, această măsură va reduce semnificativ amprenta de carbon și va proteja operatorul aeroportuar de fluctuațiile prețurilor de pe piața liberă de energie.
Planul de implementare este strucurat în două etape distincte.
Prima etapă, pentru care deja a fost lansată procedura de achiziție publică în feburarie 2026, presupune instalarea unei capacități de producție de 12,6 MWp, însoțită de un sistem de stocare de 17,88 MWh.
Cea de-a doua etapă a proiectului constă în faptul că parcul fotovoltaic va atinge o putere instalată totală de 31,5 MWp.
Valoarea totală a lucrărilor de proiectare, execuție, racordare și punere în funcțiune pentru etapa 1 a proiectului, cu tot cu eventuale cheltuieli neprevăzute, este estimată la aproape 140 milioane lei plus TVA (peste 169 milioane lei în total).
Cu tot cu alte elemente de cheltuieli, proiectul este estimat la un necesar investițional total de 213,8 milioane lei.
Parcul fotovoltaic se va situa într-o zonă de protecție a aeroportului Otopeni, aflată în administrarea CNAB.
CNAB a precizat că proiectul include un studiu special de reflexie pentru a asigura că panourile solare nu vor afecta vizibilitatea piloților în momentele decolării și aterizării.
Mai mult, instalațiile vor avea un regim de înălțime redus, pentru a nu interfera cu echipamentele de radionavigație sau cu traiectoriile de zbor.
CNAB a declarat că, până pe data de 2 aprilie 2026, așteaptă oferte, și speră să atribuie contractul de execuție în luna iulie a anului acesta.
Odată atribuit și semnat contractul, compania estimează că lucrările vor dura mai puțin de doi ani.
Te-ar mai putea interesa și: