Liderii conferinței globale COP26 privind clima de la Glasgow s-au angajat să oprească defrișările până la sfârșitul deceniului și să reducă emisiile de metan, un puternic gaz cu efect de seră. Peste 100 de lideri mondiali au promis că vor pune capăt defrișărilor până în 2030, în primul acord major al summit-ului COP26 privind schimbările climatice. Brazilia - unde întinderi din pădurea tropicală amazoniană au fost tăiate - s-a numărat marți printre semnatari.

Summitul de două săptămâni de la Glasgow este considerat crucial pentru ca schimbările climatice să fie controlate. Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, este a 26-a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Experții au salutat primul acord privind salvarea pădurilor, dar au avertizat că pactul anterior din 2014 „nu a reușit deloc să încetinească defrișarea” și odată luate angajamentele, ele trebuie respectate, relatează BBC.

Tăierea copacilor contribuie la schimbările climatice, deoarece, în acest mod, sunt reduse pădurile de pe glob – responsabile cu absorbția cantităților mari de CO2, gazul responsabil pentru încălzirea planetei.

Țările care au semnat angajamentul acoperă 85% din pădurile lumii

Prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson, care găzduiește summitul de la Glasgow, a declarat că „mai mulți lideri decât oricând” – un total de 110 – și-au asumat angajamentul „de referință”.

„Trebuie să oprim pierderea devastatoare a pădurilor noastre”, a spus el – și „să punem capăt rolului umanității de cuceritor al naturii și, în schimb, să devenim custodele naturii”.

Țările care au semnat angajamentul – inclusiv Canada, Brazilia, Rusia, China, Indonezia, Republica Democrată Congo, SUA și Marea Britanie  – acoperă aproximativ 85% din pădurile lumii.

O parte din fonduri vor fi direcționate către țările în curs de dezvoltare pentru a reface terenurile deteriorate, a combate incendiile și pentru a sprijini comunitățile indigene.

Cum privesc activiștii de mediu și jurnaliștii noul acord

Ecologistul Dr. Nigel Sizer a numit acordul privind defrișările „o mare problemă”, întrucât unii vor găsi dezamăgitoare ținta îndepărtată a anului 2030.

„Ne confruntăm cu o urgență climatică, așa că a ne acorda încă 10 ani pentru a rezolva această problemă nu pare în concordanță cu urgența”, a spus dr. Sizer, fost președinte al Rainforest Alliance.

Pe de altă parte, Matt McGrath, corespondent de mediu, vede motive de bucurie cu privire la planul propus de limitare a defrișărilor, în special în privința amplorii finanțării și a țărilor cheie care susțin angajamentul.

De asemenea, el remarcă faptul că se încearcă consolidarea rolului indigenilor în protejarea pădurilor. Studiile au arătat că protejarea drepturilor comunităților native este una dintre cele mai bune modalități de salvare a terenurilor împădurite. Dar există provocări semnificative.

Însă, după cum remarcă Matt McGrath, multe planuri anterioare nu și-au atins obiectivele. De fapt, defrișările a crescut de când un angajament similar a fost lansat în 2014. Există adesea dispute între donatori și beneficiari – Norvegia a suspendat finanțarea pentru un fond Amazon, în 2019, într-o ceartă cu președintele Braziliei.

Există, de asemenea, întrebări majore cu privire la modul în care un angajament financiar major ar putea fi controlat eficient. Cum pot finanțatorii să verifice dacă pădurile sunt de fapt protejate fără să spioneze de la sateliți sau să provoace suveranitatea națională într-un fel?

Pact privind reducerea emisiilor de metan până în 2030 / China, Rusia și India nu l-au semnat

Peste 80 de țări au semnat, de asemenea, un angajament global privind metanul, fiind de acord să reducă emisiile cu 30% până la sfârșitul anului 2030 în raport cu nivelurile globale din 2020, în cadrul unui pact ce vizează una dintre cauzele principale ale schimbărilor climatice.

Metanul este principalul gaz cu efect de seră după dioxidul de carbon. El are un potenţial mai mare de înmagazinare a căldurii decât dioxidul de carbon, dar se descompune mai repede în atmosferă, ceea ce înseamnă că scăderea emisiilor de metan ar putea avea un impact rapid asupra reducerii încălzirii globale.

Global Methane Pledge, un pact anunţat pentru prima dată în luna septembrie, include de acum jumătate dintre cei mai mari 30 de emiţători de metan, care formează împreună două treimi din economia globală, a anunţat acelaşi oficial din administraţia Biden. Printre noii semnatari care vor fi anunţaţi marţi se află Brazilia – unul dintre cei mai mari cinci emiţători de metan din lume.

China și Rusia nu au semnat pactul privind metanul

În schimb, China, Rusia şi India, care fac parte şi ele dintre primii cinci emiţători de metan, nu au semnat pactul. Aceste ţări au fost incluse pe lista statelor identificate drept ţinte care trebuie convinse să se alăture noii iniţiative, potrivit unui articol publicat de Reuters.

Deşi nu face parte din negocierile oficiale coordonate de ONU, pactul pentru metan ar putea să devină cel mai important rezultat concret al COP26, ţinând cont de impactul său potenţial asupra limitării efectelor dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Un raport ONU publicat în luna mai afirma că reducerea emisiilor de metan în deceniul actual ar putea evita o creştere cu aproape 0,3 grade Celsius a temperaturii medii globale până în 2040.

În schimb, dacă emisiile de metan nu vor fi reduse, atunci se va rata atingerea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris privind limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială şi nu vor putea fi evitate cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.