Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911

13 oct. 2021
72358 Afișari
Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911

Una dintre cele mai spectaculoase vile din București își va reprimi strălucirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când a fost construită. A aparținut Colonelului Petre Macca, erou al Războiului de Independență, și soției sale, Elena Macca. Soții Macca nu au avut niciodată copii, așa că și-au donat întreaga avere Statului român. Așa, pur și simplu. O poveste cu final fericit pentru o clădire emblematică a Micului Paris, mai jos într-un nou episod din „Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului. Exclusiv/ Interviu cu arhitectul Petru Mortu, cel care a întocmit proiectul de restaurare.

Ai idee unde se află Strada Henri Coandă din București? O găsești pe partea dreapta, cum vii dinspre Romană, la intersecția Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia. Dacă n-ai ști că te afli în București, ai putea crede că ai ajuns în inima Parisului, atât de mare este concentrația de clădiri somptuoase, în prezent sediile unor ambasade.

casa, macca
Foto credit, Oana Marinache.
curte, casa, macca
Casa Macca adăposteste Institutul de Arheologie ” Vasile Pirvan”. Foto Antoaneta Dohotariu.

Dintre toate imobilele strălucite de pe Henri Coandă, Casa Macca o să-ți sară în ochi cu balconul ei scorojit, spectaculos susținut de atlanți, cu ferestrele decorate cu măști feminine, frunze de palmier și ghirlande. Timpul i-a măcinat frumusețea, tencuiala cade și astăzi arată ca o casă veche, fără viață și fără stăpân. O plăcuță pusă la intrarea în curte ne spune că acolo funcționează Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

casa, macca, interiotr
Interior Casa Macca, foto credit Pinterest.
casa, macca, 3
Casa Macca, foto Antoaneta Dohotariu.

Vreme de o sută de ani, Casa Macca nu a fost restaurată

Reședința Colonelului Petre Macca se află de mai bine de o sută de ani în proprietatea Statului român și tot de atâția ani n-a fost niciodată restaurată sau consolidată. În prezent, în sfârșit, a venit o veste bună. O certitudine: bijuteria arhitecturală irepetabilă va fi consolidată și restaurată de Institutului Național al Patrimoniului, finanțat de Ministerul Culturii. Șef de proiect este arhitectul Petru Mortu, conferențiar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Petru Mortu face parte și din Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”. Paradoxal, valoarea casei este sporită astăzi de faptul că asupra întregului anmsamblu nu s-a intervenit niciodată radical.

casa macca, foto, veche
Fotografie 1939- Primăria Municipiului Bucuresti, Serviciul Tehnic, Sector I-Galben, Dosar 300/1941.

Într-un fel sau altul, se păstrează imaginea unei locuințe boierești de la sfârșitul secolului al XIX-lea”

Petru Mortu, arhitect: „Din punct de vedere arhitectural, Casa Macca este o bijuterie a arhitecturii academiste, în sensul în care, de la nivelul conceperii, al volumului exterior, la nivelul configurației spațiilor exterioare, și până la elementele de detaliu sau componentelor artistice, toate sunt extrem de bine studiate. Marele plus pe care-l are în momentul de față casa este că nu a trecut prin restaurări semnificative. Într-un fel sau altul, se păstrează imaginea unei locuințe boierești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autenticitatea spațiului, a decorului, a volumului fiind una crescută”.

casa, macca, foto veche 2
Fotografie Dame Frederic-Bucharest en 1906. Casa Colonelului Macca din Mahalaua Popa Cosma.

Mahalaua „Popa Cosma” devine cartierul protipendadei bucureștene

Să dăm timpul înapoi pe Henri Coandă, fosta Stradă Cosma, în vremurile în care s-au ridicat reședințele care mai există și azi. Să ne imaginăm șantierele, meșterii, zgomotul, trăsurile, caii, freamătul unui început de timp în care se punea piatra de temelie la ceea ce aveam să numim „Micul Paris”.

Petru Mortu, arhitect: „Zona se numea «Mahalaua Popa Cosma» care se structura în jurul bisericii omonime. În această mahala, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, încep să-și construiască case mulți membri ai protipendadei bucureștene. Aici își vor ridica reședințele Colonelul Macca, generalul Eracle Arion sau doctorul Socrat Lalu. Cu toții vor găsi aici o zonă liniștită și totodată apropiată de centru. Vor apela la arhitecți bine cotați în epocă, Ion D. Berindey sau John E. Berthet, așa că imobilele vor fi la nivelul opțiunilor lor estetice, dar și la nivelul social pe care-l aveau. „Micul Paris” este o parte din această poveste, pentru că dacă ne raportăm la „Micul Paris”, atunci ne gândim și la obiceiuri, obiceiuri care sunt regăsite în toate casele acestea, de la serate, întâlniri frecvente între membrii societății grupați de interese comune și de pasiuni similare. În anul 1886, Primăria Bucureștiului sistematizează strada, un motiv suplimentar pentru ca toți acești reprezentanți ai societății bucureștene să-și construiască case noi acolo”.

interior, casa,macca
Casa Macca, Foto Credit Oana Marinache.
Ansamblul funerar al familiei Macca de la Mănăstirea Pasărea a fost jefuit și profanat

Cine a fost Colonelul Petre Macca? Și de ce a hotărât, împreună cu soția sa, Elena Macca, să-și doneze toată averea (casa cu bogățiile sale, colecția de arme, de tablouri, prețioasa bibliotecă, dar și moșia din Miroși) Statului Român? Petre Macca a luptat în Războiul de Independența și a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” și Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer, cea mai înalta distincție oferită de Statul român. A mai fost decorat de Imperiul Austro-Ungar cu Ordinul Franz-Iosef în grad de comandor, iar cel Țarist i-a conferit Ordinul „Sfântul Stanislas”. Decorațiile pot fi văzute în tabloul votiv al bisericii din satul Miroși, dar și pe bustul său de pe cavoul de la Mănăstirea Pasărea. Ansamblul funerar, realizat de arhitectul Berindey, a fost profanat și devastat. Au fost furate elementele din bronz (lanțul si medalioanele perimetrale, stâlpii din bronz, jerba și capacul cavoului”.

tablou, petre macca
Colonelul Petru Macca, tablou votiv in Biserica din Mirosi, ctitoria familiei Macca.
Tatăl Colonelului era proprietarul unei părți din spectaculosul Pasaj Villacrosse

Să nu vă imaginați că familia Macca și-a ridicat Palatul din solda Colonelului.

Petru Mortu, arhitect: „Petre Macca și Elena Macca beneficiază de o avere consistentă și de o poziție socială pe care nu le aveau mulți bucureșteni. Mihalache Macca, tatăl Colonelului, era proprietar al unei părți din pasajul Macca-Villacrosse, iar Elena Macca este urmașa boierilor Bălăceni, dar și a familiei Drugănescu. Elena Macca avea o proprietate pe care ulterior se va construi Muzeul Național de Istorie, pe Carol, actuală Franceză, pe care o vinde cu un an înainte de a-și construi casa din Strada Cosma, actuala Henri Coandă. Pasajul Macca-Villacrosse a fost o investiție care-a urmărit arhitectura Parisului – vedem aceste traversări acoperite între două străzi, cu magazine de un anumit nivel. Pasajul Englez și Pasajul Macca-Villacrosse sunt doar două exemple care arată influențele occidentale în București.”

Casa Macca avea lift și trei sere cu plante exotice

După toate probabilitățile, proiectul reședinței Macca îi aparține arhitectului de origine elvețiană John E. Berthet și datează din anul 1891. Arhitectul Ion D. Beryndei, nepotul Elenei Macca, este cel care aduce îmbunătățiri imobilului între anii 1911-1912. Pentru că doamna Macca avea în jur de 70 de ani, Berindey este preocupat de confort și introduce liftul (astăzi dispărut), aducând totodată modificări sistemului de încălzire și de ventilare. Datele tehnice ale liftului sunt menționate în documentul distribuitorului, „Fabrica de Construcțiuni de Fer I. Haug”. Liftul avea „o iuțeala” de 20 de metri pe minut și putea transporta 300 de kilograme. Cabina era dotată cu „o bancă pentru șezut, geamuri, oglinzi, lampă electrica plus covor de linoleum”. Reședința era înzestrată și cu trei sere, două la parter, realizate înca din anul 1891, și una la etaj.

casa, macca, interior
Foto credit Oana Marinache.

Holul este o inimă spre care radiază viața întregii case, toate activitățile”

Petru Mortu, arhitect: „Din punct de vedere al organizării spațiale, Casa Macca se înscrie într-o serie de direcții pe care locuințele protipendadei bucureștene le aveau la momentul respectiv. Accesul în casă se face din curte, din lateral. Zona intrării este dominată de o compoziție volumetrică, un balcon scos în consolă, care este susținut de atlanți, de forme curbe, contracurbe, un decor abundent. Ajungi într-un prim vestibul cu un tavan pictat spectaculos, o scară de marmură monumentală care debușează într-un hol. Hol care, de fapt, este zona centrală a casei. Holul este o inima spre care radiază toată circulația, viața întregii case se desfășoară plecând din zona aceasta. În acest spațiu de reprezentare foarte puternic intră și golul supantei, dar și iluminatorul de deasupra, o operă artistică”. Am văzut iluminatorul, este crăpat, spart, degradat. Dar, va fi restaurat.

Scara interioara si Iluminatorul Casei Macca. Foto credit Via Bucuresti.
Casa a rezistat foarte bine la toate cutremurele pentru că a fost foarte bine concepută”

Petru Mortu, arhitect: „Casa a fost foarte bine concepută și nu a avut probleme structurale majore. Pereții și fundațiile sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din grinzi de lemn, dar au și elemente metalice– profiluri metalice laminate care aduc un plus structurii. Probabil că acesta este motivul pentru care a rezistat foarte bine la toate cutremurele”.

casa, macca, exterior
Foto credit Via Bucuresti.
Astăzi poate fi de neînțeles gestul de a-ți dona întreaga avere”

Petru Mortu, arhitect: „Ideea de a dona Statului întreaga avere, cum au și făcut, nu este una de neînțeles. Pe de altă parte, mă gândesc că între potenții zilelor noastre n-o să găsim prea mulți care să-și doneze averile sau care să investească în comunitatea căreia îi aparțin. Și dacă vorbim de comunitate, trebuie să menționez faptul că familia Macca a avut o moșie consistentă în Miroși, un sat aproape de Balaci, Balaci fiind centrul din care Bălăcenii au plecat în întreaga Țară Românească. Acolo au făcut o școală, o biserica, o moară și mai apoi, prin testament, au dispus înființarea unei școli de meserii care avea 70 de elevi”.

Casa Macca a adăpostit antichități egiptene, busturi, obiecte de cult, ceramică etruscă, o adevărată comoară

În anul 1932, Nicolae Iorga decide mutarea „Muzeului Național de Antichități” în Casa Macca, cu toate obiectele lui de mare preț, cu cele mai importante colecții, inclusiv Colecția Generalului Mavros. Marele donator Mavros a fost Inspector General al Carantinelor de pe frontiera Dunării, funcție ce a îndeplinit-o timp de 30 de ani, din anul 1829 până în 1859, și care i-a dat ocazia să adune obiecte antice, extrem de valoroase. Ca să vă faceți o idee, iată ce conține Colecția Generalului Mavros: „4000 de medalii și medalioane, un număr mic de medalioane istorice ale secolului al XV-lea, o colecțiune de statui, statuete, busturi și reliefuri, fragmente prețioase ale obiectelor vieții civile și militare, o colecțiune de vase etrusce, obiecte de ceramică veche, antichități egiptene, piedestale, obeliscuri, pietre de hotar cu inscripțiuni helene sau latine, din care unele sunt atât mai prețioase cu cât se raportează la istorie”.

exterior, casa, macca
Foto Antoaneta Dohotariu.
O sobă a provocat un incendiu chiar de ziua lui Ceaușescu, iar angajații muzeului au fost anchetați pentru sabotaj

După instaurarea comunismului, în anul 1948, Muzeul de Antichități este preluat de Academia Populară Română, cea care este și astăzi proprietara clădirii. În anul 1987, o sobă a provocat un incendiu chiar de ziua lui Ceaușescu, așa că Miliția i-a anchetat pe angajații Muzeului pentru sabotaj.

scari, casa, macca
Foto credit Pinterest.
Niciodată nu au fost bani pentru astfel de investiții consistente”

B365: De ce este restaurată Casa Macca atât de târziu?

Petru Mortu, arhitect: „Niciodată nu au fost bani pentru astfel de investiții consistente. În momentul de față, numai lucrările de construcții-montaj vor costa vreo 20 milioane și jumătate de lei. Dacă punem și partea de mobilier – căci, pentru a realiza un muzeu, îți trebuie mobilier, valoarea totală ar fi undeva la vreo 30 de milioane de lei. Mă refer la toate obiectele, la vitrine sau la elemente specifice și necesare expunerii. În această finanțare nu intră partea de mobilier, acesta nefiind finanțat de Ministerul Culturii. Ori, în lipsa dotărilor, un muzeu nu cred că poate să funcționeze. Sperăm ca și Academia Română, prin resursele financiare pe care le are, să investească în această ultimă componentă a proiectului”.

Intervențiile structurale vor fi extrem de atente și puțin invazive”

Petru Mortu, arhitect: „Proiectul de restaurare se concentrează pe Casă, dar intervine și asupra corpului secundar, asupra amenajării curții, iar ca element nou se realizează o extindere pe partea din spate a parcelei. O extindere subterană, o curte săpată unde vor fi expuse piesele arheologice, suprafața expozițională fiind extinsă și în subsolul actualei case Macca, configurându-se un circuit muzeal amplu”.

Petru Mortu, arhitect: „În momentul de față, Casa are degradări generate de trecerea timpului și de o exploatare mai mult sau mai puțin fericită. Problemele structurale sunt vizibile, dar sunt unele locale și nu ar necesita niște intervenții extraordinare. Propunerile expertului, domnul Mihai Ursăchescu, sunt unele extrem de atente și puțin invazive”.

B365: Avem destui restauratori profesioniști?

Petru Mortu, arhitect: „Există restauratori pe componente artistice, fie că este vorba de pictură, fie că e vorba de piatră, strucaturi sau vitralii. Avem restauratori, iar cei care au câștigat licitația beneficiază de o experiență suficientă, astfel încât lucrarile să fie de calitate. Restaurarea presupune multe specializări, de la chimiști, biologi, arthitecți, ingineri de instalații, ingineri de structură, restauratori de piatră, vitralii, toate componentele artistice”.

casa, macca
Foto Antoaneta Dohotariu.
Sper ca toate elementele valoroase ale Casei Macca și toate obiectele de preț să fie accesibile tuturor”

B365: Ce vă place la proiectul „Casa Macca”?

Petru Mortu, arhitect: „Totul îmi place. De la ceea ce are deja Casa și până la propunerile făcute care nu o agresează. Asta a fost ideea proiectului: prin ceea ce facem să nu aducem un deserviciu elementelor existente. Îmi place că înteaga colecție de antichități a Muzeului va fi pusă în valoare, va fi accesibilă publicului, îmi place că biblioteca, extraordinară de altfel, o să poată să intre într-un circuit public mult mai prezent. Am speranța că toate aceste lucrări vor fi duse la bun sfârșit. Sper să nu există blocaje în circuitele de finanțare ale Ministerului Culturii. Sper, de asemenea, ca intențiile de a realiza o circulație dinspre Calea Victoriei prin Parcul „Nicolae Iorga” să se materializeze, astfel încât Muzeul să devină mult mai prezent. Sper într-o colaborare extrem de bună cu constructorul, cu Institutul Național al Patrimoniului și cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Sper ca, în final, toate elementele valoroase ale Casei Macca și toate obiectele pe care aceasta le deține, arheologice sau de altă natură, să-și găsească locul potrivit și să fie accesibile tuturor.”

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies