A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă

Palatul Arhivelor Naționale ale României, una din clădirile publice monumentale de pe Bulevardul Elisabeta, a fost consolidat și restaurat și acum, de pe picior de egalitate, se întrece în importanță, stil și frumusețe cu vecinul său, Palatul Primăriei București.

Cele două edificii sunt reprezentative pentru stilul monumental neoromânesc și definitorii pentru conceptul de clădire publică, dedicată vieții și istoriei orașului.

Mai jos, interviu cu dr. Cristian Anița, director al Arhivelor Naționale ale României, despre comorile din Arhivele Naționale, documente datate încă din anii 1300, și istoria clădirii care păstrează memoria neamului nostru.

Palatul Arhivelor Naționale ale României se deschide publicului

Până în anii ’50 clădirea a adăpostit Imprimeriile Statului și Monitorul Oficial, sediul Arhivelor Statului aflându-se timp de 120 de ani la mănăstirea Mihai Vodă, ansamblu valoros distrus de regimul Ceaușescu în anii ’80. Mănăstirea, ctitoria lui Mihai Vodă, a fost translată iar clădirea Arhivelor, demolată.

Edificiul de pe bd. Elisabeta a fost construit în perioada 1885-1887 de arh. Nicolae Cerkez și supraînălțat cu un etaj de arh. Statie Ciortan, în anul 1931.

Dr. Cristian Anița: Palatul va fi pus în valoare prin organizarea unor circuite de vizitare a spațiilor publice de la parter și parțial etajul 1, pentru că publicul să poată vedea acest frumos palat și toate detaliile arhitecturale elegante și spectaculoase, de exemplu scara de onoare din marmură și balustrade de fier forjat și lemn.

Clădirea va fi deschisă publicului atât pentru vizitarea arhitecturii clădirii, cât și pentru expozițiile tematice cu documente de arhivă. Într-o sală dedicată evenimentelor, vom găzdui vernisaje, conferințe, sesiuni științifice, culturale, seminarii studențești, vizite școlare etc.

Arhivele Naționale ale României dețin un vast patrimoniu de valoare inestimabilă și beneficiază de protecție specială în caz de război sau calamități naturale

Arhivele Naționale ale României păstrează documente de preț din cele mai vechi timpuri, izvoare istorice care atestă identitatea noastră: Arhive private constituite de către dregători de diverse ranguri, acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, testamente regale, stenogramele Consiliului de Miniștri- Guvernarea Ion Antonescu, stenogramele ședințelor Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, precum și înregistrări foto, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români din străinătate.

Clădirea nu a fost dintotdeauna sediul Arhivelor Naționale. Timp de 120 ani, Arhivele Statului au fost păstrate la mănăstirea Mihai Vodă, ansamblu demolat de Nicolae Ceaușescu în 1984

Arhivele Statului au fost înființate oficial în contextul Regulamentelor Organice ale Țării Românești și Moldovei, ca instituții distincte în subordinea Ministerului de Interne (Departamentul Treburilor din Lăuntru) de la București, în 1831, și în cadrul Ministerului Justiției (Logofeția Dreptății), de la Iași, în 1832.

Printre numeroase documente de patrimoniu, Arhivele Naționale păstrează de la copia-manuscris a volumului “Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea”, scris de domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir și publicat la 30 august 1698, certificatul de naștere al Mariei Tănase sau unul din cele două exemplare ale actului de inaugurare a Podului de la Cernavodă, cel de-al doilea fiind zidit într-un picior al podului.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, cel mai vechi document scris în limba română cu caractere chirilice (500 de ani), se află în patrimoniul Arhivelor Naționale din Brașov.

Palatul construit pentru Imprimeria Statului, la sfârșit de secol al XIX-lea, prima clădire de pe bulevardul proaspăt tăiat Elisabeta

Dr. Cristian Anița: Edificiul a fost construit pe bulevardul Elisabeta, vis-à-vis de Grădina Cișmigiu, exact atunci când se construia tronsonul respectiv de bulevard, fiind prima clădire construită în zonă, următoarea din punct de vedere cronologic fiind Liceul „Gheorghe Lazăr”, în 1889.

În apropierea Imprimeriei se rezervase un loc pentru construirea unei clădiri a corpurilor legiuitoare, în vederea tipăririi cu celeritate a actelor normative. În cele din urmă, pe locul respectiv s-a construit Ministerul Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Capitalei).

Din 1931, clădirea capătă o altă înfățișare, datorată arhitectului Statie Ciortan, care a adus modificări însemnate, înălțând clădirea cu un etaj, consolidând-o și modificând aspectul fațadei. De altfel, în conștiința publicului, acest edificiu este mai adesea asociat cu numele arhitectului Statie Ciortan decât cu primul său arhitect și constructor, Nicolae Cerchez.

Statie Ciortan, reprezentant strălucit al stilului de arhitectură neoromânesc, adeptul conceputului de oraș-grădină

Statie Ciortan (1876-1940) a fost studentul arhitecților Ion Mincu si Ermil Pangrati la Școala de Arhitectură din București (absolvită în 1904) și reprezentant al stilului neoromânesc, profesor, președinte al Societății Arhitecților din România (1929-1932) și decan al Corpului Arhitecților (1932-1940).

În calitatea sa de arhitect șef și director al Direcției Tehnice din Ministerul Finanțelor, Statie Ciortan realizează sedii ale administrațiilor financiare ale statului, clădiri de apartamente pentru angajații Ministerului Finanțelor, dar și locuințe individuale în mai multe orașe, amenajări urbane, fiind adept al conceputului de oraș-grădină. 

Din portofoliul său fac parte: Palatul Vama Poștei (în prezent Inspectoratul General al Poliției Romane), Palatul Monitorului Oficial si al Imprimeriei Statului (azi sediul Arhivelor Naționale) Clădirea Casei de Credit, Localul Fabricii de Timbre, etc. (Sursa: istoric de artă Oana Marinache, arhivadearhitectura.ro).

Elisabeta, primul mare bulevard tăiat în București, spațiu valoros al clădirilor publice. Drumul a fost construit dupa model parizian în perioada 1868-1898

Pe bd. Elisabeta se vor construi o serie de clădiri publice, dar cu programe arhitecturale particulare. Enumeram astfel, in ordine cronologică: Imprimeria Statului (clădirea primă ridicată în deceniul opt al sec al XIX-lea și prefacerea ei între 1929-1931, arhitect Statie Ciortan -azi sediul Arhivelor Naționale), Eforia Spitalelor Civile (1882-1887), Liceul Gheorghe Lazăr (1889, arhitect Filip Montoreanu), Ministerul Lucrărilor Publice (1906, azi P.M.B, arhitect Petre Antonescu), Facultatea de Drept (1933-1935) sau Casa Corpului Didactic (1936) arh. Constantin Iotzu. (Sursa: Cezara Mucenic, istoric de artă, Materiale de Istorie si Muzeografie XVIII, M.M.B.).

Dupa instaurarea comunismului bd. Elisabeta este redenumit “6 Martie”, Monitorul Oficial este desființat

B365: Ce s-a întâmplat cu Palatul de pe bd. Elisabeta după instaurarea comunismului?

Dr. Cristian Anița: După instaurarea regimului de democrație populară de tip sovietic, Monitorul Oficial a fost desființat. Noul oficios a primit denumirea Buletinul Oficial și a fost redus la o mică redacție în cadrul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, în subordinea directă a Președinției Consiliului de Miniștri.

În clădirea din bulevardului redenumit „6 Martie” au mai continuat să funcționeze instalațiile de imprimare, dar în anii `50, după centralizarea activităților tipografice în Casa Scânteii (astăzi Casa Presei), activitatea tipografică în clădire a cunoscut un declin și în cele din urmă s-a încheiat cu totul, iar în decembrie 1959 clădirea a fost alocată Direcției Generale a Arhivelor Statului. Treptat, ea a fost amenajată pentru depozitarea documentelor de arhivă.

De-a lungul timpului, cutremurele și umiditatea excesivă, cauzată de apropierea de râul Dâmbovița, au afectat clădirea Palatului

B365: În ce stare se afla clădirea când au început lucrările de restaurare? Ce a presupus proiectul de restaurare, consolidare și modernizare a clădirii?

Dr. Cristian Anița: În anul 2017 a fost realizată o expertiză tehnică, în urma căreia s-a constatat afectarea structurii clădirii. Deteriorarea era cauzată atât acțiunile seismice, cât și de umiditatea excesivă a cărei sursă este proximitatea râului Dâmbovița.

De asemenea, lipsa ori deformarea acoperișului, a burlanelor și a celorlalte piese de protecție împotriva precipitațiilor au contribuit la accentuarea stării de degradare a clădirii. Uzura sa morală a fost amplificată de lipsa, la timp, a intervențiilor de întreținere, iar instalațiile sanitare care prezentau defecțiuni majore, producând pagube prin pierderile de apă, afectau estetic zonele cu elemente arhitecturale valoroase.

Prin proiectul de restaurare, consolidare și modernizare a clădirii s-au realizat intervenții pentru creșterea gradului de protecție seismică, în limitele prevăzute în codul de evaluare seismică pentru clădirile existente (P100-3/2008), în scopul de a nu fi afectate rezistența, stabilitatea și siguranța în exploatare a clădirii, lucrări de asanare, restaurarea fațadelor și a interioarelor, modernizarea instalațiilor, amenajarea spațiului muzeal.

“Patrimoniului documentar va fi pus in valoare prin expoziții si evenimente culturale”

B365: Cum va fi valorificat patrimoniul Arhivelor Naționale ale României?

Dr. Cristian Anița: Patrimoniul documentar va fi pus în valoare în spațiile pe care le vom amenaja în sălile de la parter, foste săli de lectură, în care vom organiza expoziții și evenimente culturale și științifice (diverse conferințe, ateliere pentru elevi, vizite, lansări de carte ș.a.) al căror obiectiv esențial este valorizarea documentelor de diverse formate și scrise pe diferite suporturi din fondurile și colecțiile proprii.

B365: Ce conține Fondul Arhivistic Național, de ce este atât de important pentru identitatea noastră?

Dr. Cristian Anița: Fondul Arhivistic Național reprezintă, potrivit legii, totalitatea documentelor oficiale și particulare, indiferent de formă (textuale, fotografice, video, audio, informatice) sau creator (instituții publice, organizații private, organizații economice, sociale, culturale, militare și religioase, precum și persoane fizice), care au valoare istorică și care sunt protejate de stat în România, conform Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, constituind izvoare istorice.

Documentele pot fi: acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice, înregistrări fotografice, video, audio și informatice. Din simpla lor înșiruire reiese clar faptul că aceste documente conțin informații importante despre trecut, pe care le numim uneori istorie, cultură, identitate.

“De câte ori este nevoie de dovezi pentru a susține informațiile despre evenimentele istorice, acestea sunt căutate în Arhive, păstrătoarele documentelor importante”

B365: Care sunt cele mai valoroase documente deținute de Arhivele Naționale? Care sunt cele mai vechi documente și mai rare?

Dr. Cristian Anița: Valoarea documentelor se stabilește după mai multe criterii: vechimea, raritate, suportul scrierii ș.a. În depozitele Arhivelor Naționale ale României, atât la București cât și în rețeaua teritorială, se află numeroase colecții organizate după diverse criterii. După formă, pot fi suluri, documente cu peceți ș.a., colecții de fotografii.

După emitent, pot fi colecții ale unor personalități politice, istorice și culturale. Dacă s-ar face un sondaj printre cercetătorii de la sala de studiu, fiecare ar răspunde altceva la întrebarea care este cel mai valoros document deținut de Arhivele Naționale, în funcție de domeniul de interes al fiecăruia. Fiecare document poate conține informații unicat și poate fi cel mai prețios.

“Cele mai vechi documente păstrate în depozitele Arhivelor Naționale sunt din Transilvania: Diploma Andreană, care este reconfirmarea actului de pe 1317 emis de regele Carol Robert de Anjou, în limba latină, fiind păstrată în Arhivele Naționale Sibiu”

Dr. Cristian Anița: Pentru Țara Românească, cel mai vechi document este un hrisov emis de Vladislav-Vlaicu, datat între 1364 și 1374, care întărește mai multe sate Mănăstirii Vodița, iar pentru Moldova este uricul lui Roman Mușat din 30 martie 1392.

Documentele emise de cancelariile medievale ale statelor românești până în anul 1600, care se păstrează la Arhivele Naționale, au fost digitizate și se pot consulta pe platforma arhivamedievala.ro.

“Demolarea complexului de la Mihai Vodă a fost, în conștiința bucureștenilor, unul dintre cele mai dureroase momente din campania de demolări, ea fiind așezată pe vârful colinei, dominând zona. Patrimoniul documentar nu a fost afectat. Arhiva a fost mutată prin eforturile arhiviștilor, ajutați de militari”

B365: Vechea clădire care adăpostea Arhivele Statului a fost demolată în anii ’80. Ce am pierdut prin distrugerea edificiului din dealul Arsenalului? Cum a fost mutată arhiva?

Dr. Cristian Anița: În anul 1864, statul a alocat mănăstirea Mihai Vodă ca sediu pentru Arhivele Statului.

Era una dintre cele mai vechi construcții din București, un sediu necorespunzător, care, treptat, a fost adaptat nevoilor de depozitare ale Arhivelor, prin construcții succesive ale unor corpuri de către arhitecții Alexandru Băicoianu, N. Gabrielescu, Cristofi Cerchez, Petre Antonescu.

Mănăstirea a fost avariată de cutremurul din 1977 și, deși nu fusese luată în calcul de la început în campania de demolare a zonei Uranus, pentru a lăsa loc construirii Casei Poporului, în 1984 a fost demolată. Biserica mănăstirii, construită la 1594 de Mihai Viteazul, a fost parte din experimentul reușit de translatare a mai multor edificii bisericești și se păstrează și astăzi în spatele blocurilor de pe bulevardul Libertății, pe strada Sapienței.

“Absența mănăstirii Mihai Vodă este amintită acum prin marcarea în parcul Izvor a locului în care a fost lăcașul de cult”

Prin demolare nu s-a pierdut numai complexul mănăstirii, ci și un sit arheologic din perioada geto-dacică descoperit în curtea mănăstirii (vatra dacică).

B365: De când avem, practic Arhive ale Statului?

Dr. Cristian Anița: Conceptul de arhive ale statului ca bun de utilitate publică a apărut pe teritoriul României de astăzi la mijlocul secolului al XIX-lea. În Principatele Române, Regulamentele organice de la 1831 (Țara Românească) și 1832 (Moldova) au introdus acest nou rang de dregătorie publică, urmând a se dezvolta prin reglementări ulterioare.

O instituție unită a Arhivelor României a apărut după Unirea Principatelor, sub forma Direcției Generale a Arhivelor Statului, în subordinea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (anterior, Arhivele din Țara Românească se aflau în subordinea Ministerului de Interne, iar în Moldova sub Ministerul Justiției).

La conducerea Arhivelor Statului s-au aflat, de-a lungul timpului, personalități culturale de prim rang: Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dimitrie Onciul, Constantin Moisil, Aurelian Sacerdoțeanu etc.

„Palatul Arhivelor Naționale ale României” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care