A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad

Farmecul Bucureștiului interbelic dispare discret, dar sigur. O casă demolată azi pe seară, una mâine la cântatul cocoșului, și tot așa, până la victoria finală. Nu este nici prima și nici ultima clădire – încă frumoasă, tot valoroasă – din București de care se alege praful; este mai simplu să elimini tot ceea ce a fost, decât să consolidezi, să restaurezi, să valorifici istoria.

Imobilul în care a copilărit Margareta Pâslaru se afla la intersecția străzii Gaetano Donizetti cu Paul Urechescu, în cartierul Floreasca, și a fost opera arhitectului Ion D.Trajanescu. A fost. Avea. Era. A fost odată și nu se va mai povesti. Astăzi la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, dreptul de proprietate și Prezentul impun vorbirea la timpul trecut. Istoria unei case din care a rămas doar amintirile unui copil, evocările Margaretei Pâslaru și nimic mai mult, mai jos.

În ziua de 16 iunie, anul 2022, a fost demolată casa bunicului Margaretei Pâslaru, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964). Actualul proprietar a primit autorizația de construire cu numărul 200, pentru ridicarea unei clădiri P+2. Imobilul proiectat de arhitectul Ion D. Trajanescu NU era inclus pe Lista Monumentelor Istorice. Medalioanele de pe una dintre fațadele clădirii le reprezentau pe fiicele sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad – Magda (mama Margaretei Pâslaru) și Sanda – și pe soția sa, Nona. Proprietarul de azi ne-a declarat că efigiile se află la păstrare în loc sigur și vor fi așezate pe noua construcție P+2. Dacă așa se va întâmpla, probabil că vor fi ca nuca în perete pe noul imobil, dar asta e altă istorie. Proprietarul are ultimul cuvânt, nu emoțiile, nu istoria.

Imobilul, construit în anul 1927 pentru sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, a fost reprezentativ pentru Parcelarea Cornescu din cartierul Floreasca, unul dintre proiectele interbelice de construire realizate de Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine. Despre parcelarea Cornescu și istoria cartierului Floreasca am scris aici:Floreasca, de la cartier bucureștean insalubru “de săraci”, la zona rezidențială ultraluxoasă, cu prețuri amețitoare de Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România

Casa a făcut parte din prima parcelare cu locuințe scumpe pentru funcționarii României Mari, printre ei aflându-se și bunicul Margaretei Pâslaru, participant la Războiul de Reîntregire

“După finalizarea caselor și distribuirea acestora în jurul anului 1927, în Parcelarea Cornescu, proprietarii, în marea lor majoritate ingineri, funcționari de stat și privați, au început să își adapteze locuințele conform propriilor nevoi, prin construirea de bucătării și garaje. Locuințele erau unele dintre cele mai scumpe pe care Societatea le proiectase, iar prețul lor se situa între 600.000 de lei și 1.000.000 de lei, sume prohibitive pentru clasa muncitoare. Mai mult, unele locuințe aveau chiar șapte camere principale, terase, camere și sală pentru servitori, în total 275 mp, alte cinci camere și odăi pentru servitoare. Printe proprietarii acestor locuințe scumpe se numărau contabilul Moscu și sculptorul Ioan Dimitriu-Bârlad. Memoriile urmașilor acestora, artiștii Dan Mizrahy și Margareta Pâslaru, completează imaginea vieții cotidiene din parcelarea Cornescu”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul construirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Studio Zona, 2021.

Casa cu efigii feminine și reprezentari ale lui Raffaelo si Michelangelo, simboluri arhitecturale ale Parcelării Cornescu

“O casă cu trei efigii feminine sculptate pe fațada de pe strada Paul Urechescu și alte două, înfățișându-i pe Raffaelo și pe Michelangelo, pe fațada de pe strada Donizetti, reprezintă unul dintre simbolurile arhitecturale ale acestei parcelări. Într-un contrast clar cu locuințele neoromânești, această locuință prezintă ferestre de mari dimensiuni pe fațade, iar unele detalii clasice în partea superioară indică o funcție diferită a locuinței. Aceleași ornamente se găsesc și pe casa arhitectului  Ion D.Trajanescu din parcelarea Clucerului, pe strada Ady Endre 3″, Andrei Răzvan Voinea.

„Placa instalată la numerotarea străzii Paul Urechescu păstrează amintirea numelui parcelarii, Parcul Cornescu, numele inițial al străzii, D, și numărul casei, 16. Aceasta era casa sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad și a soției sale, Nona. Cele două figuri feminine le reprezintă pe Magda (fiica sculptorului și mama artistei Margareta Pâslaru) și pe Sanda (cea de-a doua fiica), în timp ce figura din centru o reprezintă pe Nona, soția sculptorului”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul construirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Studio Zona, 2021.

Margareta Pâslaru: “Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi”

În cartea sa de memorii, “Eu și timpul. Viață, vocație, viziune”, Margareta Pâslaru descrie locul magic al copilăriei, în care a învățat să cânte la pian și să iubească artele frumoase. “Decorul în care am zburdat în primii ani de viață a fost atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria, salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe, formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah, înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era păstrat la o temperatură constantă și la umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu frunze palmate în relief, închise la culoare și pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea să le desprinzi din perete”, Margareta Pâslaru, “Eu și timpul. Viață, vocație, viziune””, București, Editura Curtea Veche, 2012, pg 19, via Răzvan Voinea.

“Îmi amintesc mângâierile și duioșia bunicii, sunetul pianului, strada Aviator Paul Urechescu, prietenii, nucul bătrân pe care mă cățărăm în chip de Făt Frumos”

În anii ’50, Margareta Pâslaru s-a mutat din cartier, dar a continuat să își viziteze bunicii, săptămânal. “Tot ca în filme era și blestemul săptămânal de a-mi lăsa în urmă Paradisul artistic, mângâierile și duioșia bunicii, sunetul pianului, strada Aviator Paul Urechescu, prietenii, nucul bătrân pe care mă cățărăm în chip de Făt Frumos, leagănul din vișin, ouăle de ciocolată ascunse printre crengile înflorite de Paști, stânjeneii mov, parfumați. Toate. Ștrandul Floreasca -oaza vacanțelor de vara-, aleile plimbărilor cu bicicleta, prietenii se pierdeau în zare”. Margareta Pâslaru, “Eu și timpul. Viață, vocație, viziune””, București, Editura Curtea Veche, 2012, pg 20.

Margareta Pâslaru, legendă vie a muzicii românești

Margareta Pâslaru mărturisea că în atelierul bunicului său a învățat “despre artele frumoase” și în amintirea lor a compus melodia “Bunicii mei”. Margareta Pâslaru este o artistă icon a muzicii ușoare românești și prima solistă de muzică ușoară care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes. Cu o carieră excepțională de solistă, compozitoare și actriță, Margareta Pâslaru a fost sărbătorita în anul 2008 de Uniunea Compozitorilor, la 50 de ani de la debutul său.

Casa din Floreasca a fost scoasă la vânzare pentru suma de 821.000 de euro

Casa din Floreasca a fost vândută după moartea sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1964) și a fost din nou scoasă la vânzare în anul 2022 pentru suma de 821.000 de euro. Avea atelier de 6 m pe 8, cu o înălțime de 6 metri, special conceput pentru sculptor, 4 camere, 2 băi, 1 bucătărie, 1 debară, 2 pivnițe, 1 garaj, 1 spălătorie, 1 balcon, pod, terasă și spațiu verde perimetral pe cele trei laturi ale imobilului. Ion Dimitriu-Bârlad s-a născut în orașul Bârlad și a urmat Școala de Belle-Arte din București, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea (sculptură) și Fritz Storck (desen și sculptură). A studiat la Academia Julian din Paris cu Paul Landowski și Henri Bouchard. Despre casa familiei Storck de la Balcic am scris aici:Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari

Ion C. Dimitriu-Bârlad a participat la primul război mondial și a realizat mai multe monumente dedicate războiului de reîntregire, dar și numeroase busturi care înfățișează mari pesonalități: Regina Maria, generalul Ion Dragalina, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu. Titu Maiorescu, Vasile Pârvan, Cuza Vodă. Printre cele mai cunoscute lucrări se află Discobolul și sculptura de la Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cișmigiu. Opera de artă a fost realizată la cererea familiei Stefanidi, după moartea fiicei lor, Sissi, la vârsta de 21 de ani.

“Ferestrele de mari dimensiuni ale fațadelor sunt desavârșite prin ancadramente în stil neoromânesc”

Într-o descriere publicitară a Sotheby’s, imobilul scos la vânzare era elogiat pentru calitățile sale: “Unică prin istorie și arhitectură, casa construită în anul 1927 pentru renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad este situată în cartierul Floreasca, pe una dintre cele mai liniștite străzi din fosta Parcelare Cornescu, la mică distanță de centru. Casa a reprezentat dintotdeauna o emblemă arhitecturală a acestei parcelări. Aspectul exterior se remarcă prin forma cuboidă distinsă, ce iese din tiparul caselor din vecinătate. Ferestrele de mari dimensiuni ale fațadelor sunt desavârșite prin ancadramente în stil neoromânesc”.

“Bijuteria arhitecturală poate avea mai multe utilizări ce merită să ducă mai departe, cu demnitate, parfumul istoriei și al perioadei interbelice”

“Pe lângă faptul că această bijuterie arhitecturală este situată într-unul dintre cartierele selecte ale micului nostru Paris, dispunerea pe colț, la intersecția a două străzi, îi conferă un potențial pentru diverse destinații, precum o reședință cochetă sau o cafenea, utilizări ce merită să ducă mai departe cu demnitate parfumul istoriei și al perioadei interbelice”, mai spune descrierea din anunțul de vânzare. Numai că nimeni nu a prevăzut că printre “diversele destinații” pe care ar fi putut să le aibă clădirea, se va afla și diversa ei demolare. Final Destination, fapt divers, the end pentru o întreagă istorie.

Aș fi vrut sa vorbesc cu doamna Margareta Pâslaru despre tot, dar am aflat ca este nespus de întristată ca să dea interviuri. Să respectăm intimitatea tăcerii.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele