A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România

04 aug. 2021
283037 Afișari
A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România. Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro

În zilele de vară cu dogoare infernală, bună mai era legendara “Piscină cu valuri maritime” din București. În anul 1930, în iunie, într-o vară călduță și tihnită, cum erau odată verile din București, se deschidea cu mare pompă “Bazinul cu valuri maritime” de la Palatul Lido de pe Magheru, în inima Micului Paris. Evenimentul a fost senzația acelei veri. “Lido, cea mai frumoasă podoabă a Bucureștiului”, titrau ziarele timpului. În bazinul de 500 de mp, “căptușit cu gresie albă și albastră” a învățat Regele Mihai să înoate la vârsta de 11 ani, și tot acolo cocoanele vremii au apărut în costume de baie, pentru prima dată în istoria neamului nostru pudic. Cea mai frumoasă poveste din toate verile Micului Paris, astăzi, la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365 dedicat recuperării patrimonului orașului București.

Concursuri internaționale de “Miss Austria” și “Miss Serbia”, cu fete care se aruncau în “valuri maritime”, în costume de baie Jantzen. Competiții de înot și de sărituri, concerte de jazz permanente, dineuri, ceaiuri dansante, “îmbăieri de seară”, dans, cină la lumina lumânărilor, terasă deschisă și noaptea. Palatul “Lido” cu piscina lui art-deco însemna pentru Bucureștiul interbelic simbolul suprem al vieții mondene, moderne, o viață dezinhibată, în ton cu moda occidentală.

terasa, lido, interbelic
Palatul “Lido” cu piscina lui art-deco însemna pentru Bucureștiul interbelic simbolul suprem al vieții mondene, moderne, o viață dezinhibată, în ton cu moda occidentală.
piscina, cu, valuri, lido
Piscina cu valuri artificiale era o noutate absolută pentru bucuresteni. Fotografie interbelica rara, foto credit vintage.es. ARCEN.

Piscina avea două orchestre de jazz care cântau tot timpul doar jazz, nada Radio Vacanța

Arșița soarelui încinge din ce în ce mai tare Bucureștiul. Asfaltul a început să danseze sub picioarele pietonilor încălziți, cari par din ce în ce mai preocupați de găsirea unui adăpost adumbritor. Grădinile de vară, preferatele generației trecute, au dispărut. Și de altfel, ele nu mai corespund nici exigențelor moderne. Acum se cere confort, pitoresc, higiena, lux. Poate răspunde Capitala României dorinței locuitorilor ei? Peste puțin timp, da!”, scria “Realitatea ilustrată” a Bucureștiului, într-un număr vechi, citat de ARCEN.

orchestra, jazz, lido, interbelic
La Lido cintau cele mai mari orchestre de Jazz din Europa. Foto credit Realitatea ilustrata, 27 iulie, 1932, ARCEN.

Bazinul avea o mașină care făcea valuri artificiale, inovație extraordinară pentru acele vremuri

În iunie 1930, grădinile de vară din București nu dispăruseră, dar autorul articolului citat mai sus avea nevoie de o exagerare ca să preamăreasca cel mai uimitor fapt pe care-l pomenise vreodată capitala țării: PISCINA. Ceva de neimaginat în urmă cu puțini ani, ani de război în care Bucureștiul fusese ocupat la modul propriu de trupele germane și bulgare (bulgarii ăia care-au devastat “Capșa”, despre care am scris aici). Nimeni nu avea piscină în România. Nimeni. Astăzi, toți avem acces la o scaldătoare urbană, toți putem merge la ștrand în Tineretului sau la bazinele de lux “Stejarii”, “Dinu Pescariu”, la fițe, la gârlă sau la noi acasă, în piscinuța gonflabilă din Pipera.

lido, bazin, cu, valuri
Piscina Lido a rezistat si dupa nationalizarea Palatului Lido. Pina in 1989 oamenii muncii s-au scăldat in ea. Lido, 1974, Pinterest.

 

piscina, cu, valuri, lido
„Grandiosul Bazin cu valuri maritime a găsit cea mai entuziastă primire din partea publicului bucureștean și a străinilor veniți prin Capitală”.

Metropola României este înzestrată cu un institut de mare utilitate și un monument de o reală frumusețe arhitectonică”

Deși deschis numai de câteva zile, grandiosul Bazin cu valuri maritime a găsit cea mai entuziastă primire din partea publicului bucureștean și a străinilor veniți prin Capitală. Sforțările făcute de organizatori de a înzestra metropola României cu un institut de mare utilitate și un monument de o reală frumusețe arhitectonică au fost recompensate prin entuziasmul pe care publicul îl arată”, “Realitatea Ilustrată”, 1930.

Zilnic, mii de oameni veneau să vadă minunea “cu valuri maritime” de pe Magheru

Când s-a deschis bazinul “cu valuri maritime” de la Lido, lumea a venit în pelerinaj să-l vadă, mai ales cei care nu aveau costum de baie, cred. Reclama glăsuiește așa: “Bazinul Lido cu valuri maritime adaugă la splendoarea piscinei vizitată zilnic de mii de oameni, a teraselor și a grădinilor solare, un nou element de senzație: Regele Jazzului, Paul Whitteman are un rival, pe Bachman, conducătorul celebrului Jazz din Budapesta, cunoscut în lumea întreagă din audițiile radio. Jazzul Bachman va cânta cu începere de mâine 19 iulie, la Bazinul Lido, cu valuri maritime, ale cărui aperitive, ceaiuri și dineuri dansante sunt frecventate de întreagă societate bucureșteană. Două Jazzuri vor cântă zilnic la Lido. Dată fiind afluență enormă din fiecare zi, publicul este rugat să-și reție mese din vreme”.

„În fiecare seară concursurile de watter-pollo, puching-ball, sărituri acrobatice, înot, exibitii nautice, fac admirația miilor de vizitatori la bazinul Lido cu valuri maritime”.
Priviti cât de frumos era halatul Domnului. ” O saritură interesantă in bazinul unei plaje artificiale din Capitală”.

După ce a fost detronat, Voievodul Mihai se scălda în piscină și învața să înoate

Să închidem ochii sub aerul condiționat care adie ca briza “ valurilor maritime” de la Lido și să facem o călătorie în timp. Ne vom teleporta în vara anului 1930 în București, într-o vară de neuitat. Dar, pentru început, să punem PISCINA în context. Știrea politică de cel mai mare can-can a lunii iunie, 1930, era că Principele Carol s-a întors să-și detroneze băiatul, pe micuțul Mihai care în vara aceea lua lecții de înot la Lido. Pe 8 iunie, 1930, Principele Carol devine Rege al României, sub numele de Carol al II-lea, ba chiar o invită și pe amanta lui, Elena Lupescu, să se întoarcă în România. Însă, pentru bucureșteni, subiectul “PISCINA CU VALURI MARITIME” era mai accesibil, mai benefic, mai “higienic”. Dacă n-aveai bani să te duci la Mamaia sau la Balcic să te bronzezi cu Regina Maria, iti rețineai un loc la Lido.

regele, mihai, piscina, lido
30 iunie, 1932, Voevodul Mihai invata sa inoate. Foto credit Realitatea Ilustrata, ARCEN.
Unul dintre cei mai credincioși oaspeți ai bazinului este Marele Voevod Mihai”

Publicul capitalei cunoaște desigur excelentul loc de recreațiune, răsărit în mijlocul Bucureștilor, centru de amuzament și de higienă estivală. E vorba de bazinul cu valuri maritime “Lido” din Bulevardul Brătianu, una dintre cele mai moderne instalații de specialitate din Europa. Actualmente, unul din oaspeții cei mai credincioși ai bazinului cu valuri “Lido” este Marele Voevod Mihai, care vine aici pentru a învața tehnica înotului”, “Realitatea ilustrată”, 1932.

„Un imens succes obțin în fiecare zi la Bazinul Lido cu valuri maritime din Bulevardul Brătianu, colț cu strada Franklin.”
Bucureștenii aveau parte de “exibiții nautice” și de concursul “Cea mai frumoasă pijama de plaje”

Cui îi păsa de Carol și de amanta lui? Poate lui Iuliu Maniu, care-a și demisionat în acea vară de neuitat. Bucureștenii trăiau din plin o perioadă fastă. Jean Moscopol cânta cu orchestra lui la Berlin, Maria Tănase cucerea publicul la Teatrul “Tănase”, iar la Bazinul cu valuri maritime, Mircea Botez cânta hitul verii, piesa de „jazz-tango”, “Eri la Lido, pe terasă”. Era o lume multi-culturală, veselă, chic, deschisă către tot ce este nou în Europa. Oamenii se bronzau, doreau să facă baie și să se bucure de soarele Bucureștiului. “Un imens succes obțin în fiecare zi la Bazinul Lido cu valuri maritime din Bulevardul Brătianu, colț cu strada Franklin, concursurile și exibițiile sportive și nautice. În fiecare seară concursurile de watter-pollo, puching-ball, sărituri acrobatice, înot, exibitii nautice, fac admirația miilor de vizitatori la bazinul Lido cu valuri maritime”, spune spotul publicitar al acelor timpuri.

piscina, lido, ruina
Dupa 1989 Bazinul cu valuri maritime a ajuns o ruina. Foto credit Ana Dumitru, anadumitru.com.
Terasa Lido, senzatia verilor bucurestene, foto Realitatea ilustrata, 1932. In dreapta se vede orchestra de Jazz.
Apa era “higienizată” cu clor, încălzită când era răcoare și schimbată o dată la două zile

Bazinul avea o suprafață de 500 de mp și era căptușit cu gresie albastră și albă. Mașina pentru produs valuri, cât și toate instalațiile bazinului, au fost recondiționate și îmbunătățite (..) Fundalul ștrandului a fost amenajat pentru proiecție prin instalarea unui ecran rulant, camera operatorului funcționează la etajul 1 al hotelului”, scria Revista “Arhitectura”, în anul 1958, cu prilejul restaurării bazinului. Bine, partea asta cu ce au făcut comuniștii din acest loc extraordinar, e altă poveste. Cert este că au avut multă grijă de el, până când, în anul 1989, apa din bazin s-a murdărit brusc prin privatizarea Hotelului Lido și a piscinei, apoi au urmat procesele și de Bazin s-a ales praful. Astăzi mai vedem doar urmele unei lucrări utilitare în stil art-deco, de o mare frumusețe. Dar partea asta de coșmar o spun altădată, nu face parte din acea vară de neuitat, să rămânem în visul frumos, să nu ne stricăm ziua.

detaliu, ruina, bazin, lido
Bazinul era inconjurat de decoratiuni art-deco. Foto credit Ana Dumitru, anadumitru.com.
Bazinul era inconjurat de decoratiuni art-deco. Foto credit Ana Dumitru, anadumitru.com. Cu mulțumiri.
La piscina urbană se țineau concursuri pentru “cea mai elegantă pijama de plaje”

Era distracție colosală la Lido. Se țineau “concursuri de înot îmbrăcat cu desbrăcarea în apă”, “concursuri de pijamale de plaje”, un juriu special ales hotăra cine poartă “cea mai elegantă pijama de plaje” din București sau cine va câștiga titlul de “Miss Ștrand Lido”. Competiție cu premii, care însumau 40.000 de lei.

Realitatea ilustrata, 1932. ” Chiar onoarea poate fi spalată la Lido”.

Știți ce era “ pijamaua de plaje”? Era chiar costumul de baie, marca Jantzen dintr-o bucată, strămoșul celui de astăzi și al topless-ului. La Lido au fost alese “Miss Serbia”, “Miss Austria” și “Miss București”, fetele intrau în bazin în costume de baie Jantzen. Celebrul brand făcea furori în Europa de după primul război. Înființat în anul 1916 în America, Jantzen avea un logo compus din imaginea unei tinere, îmbrăcată într-un costum de baie roșu făcut dintr-o singură piesă, cu o cască de duș pe cap, “Fata scufundării”. Cine purta Jantzen la București, în interbelic, era  chiar piesă de piesă.

La Lido a fost aleasă “Miss Serbia”, “Miss Austria” și “Miss București” , fetele intrau în bazin în costume de baie Jantzen.
La ora 12 fix suna gongul și în rândurile cucoanelor se producea un fel de panică: ”Vin bărbații!”

Nu toată lumea a văzut cu ochi buni nebunia de vară de la Lido. La început era considerat un fenomen imoral, un dezmăț cu femei dezbrăcate. Doamnele conservatoare pudibonde au bârfit cât au putut, până când toată lumea s-a obișnuit cu ideea dezbrăcatului în public. Totuși, segregație era. Bărbații și femeile nu se amestecau în apă, nu se “agățau” în valurile maritime artificiale, nu era Vama Veche. Se bucurau de valurile artificiale, dar după program fix, cu gong. Între zece și 12 înotau doamnele, apoi veneau domnii: “La ora 12 fix suna gongul. În rândurile cucoanelor se producea un fel de panică: ”Vin bărbații!”, scrie “Realitatea Ilustrată”.

Bazinul, lido, prezent, abandonat
Dupa 1989, Bazinul de la hotelul Lido a fost abandonat. Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.
De la ora șase seară, ștrandul și terasa funcționau ca restaurant cu 700 de locuri

Pe terasa clădirii s-a amenajat un solar pentru degajarea ștrandului, care, de la ora șase seara, se transformă în restaurant pentru 700 de locuri. Terasa va fi amenajată în acest scop cu fotolii și mese pliante, create special din lemn vopsit în culoarea vernil și cu perne din creton imprimat. De la ora șase seara, ștrandul și terasa funcționează ca terasă și restaurant, au fost amenajate un podium pentru muzică și un parchet de dans. Bazinul prevăzut cu declanșarea perioadică a valurilor și cu iluminat cu reflectoare creează o ambianță răcoroasă și plăcută, foarte apreciată în zilele calde de vara”, Revista Arhitectura, 1958.

bazinul, lido, azi
Dupa 1989, Bazinul de la Hotelul Lido a fost abandonat. Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.
Azi la Lido pe terasă/ Te aștept din nou să vii/ Voi fi singur la o masă/ Vezi te rog să nu-ntârzii”

Așa a apărut și marele hit: “Eri la Lido pe terasă”, o creație a “Jazzului Sacha-Fanico”, adică Sacha-Fanică, mai pe românește. Iată ce spune afișul publicitar: “Jazzul Sacha-Fanico lansează cel mai mare succes al sezonului, Eri la Lido pe Terasă, Slow-Tango, muzica Mircea Botez, text de Mircea Botez și E. Silvian”. Versurile: “Spre o fericire/ O nouă iubire / Ce m-a captivat / Eri la Lido pe terasă/ Jazz-ul sincopa cu antren / Iar eu singur la o masă / Fredonam al lor refren / Tu ședeai la altă masă / Și din când în când dansai / Dintre toate cea mai frumoasă tu erai (..) Azi la Lido pe terasă / Te aștept din nou să vii / Voi fi singur la o masă / Vezi, te rog, să nu-ntârzii”.

Unde mai pui că iarna, piscina era acoperită: “ O veste îmbucurătoare pentru sportul nautic: se va acoperi în iarna aceasta bazinul Lido, pentru ca antrenamentul de înot să nu sufere din cauza iernii”, anunț din iarna anului 1932.

„Valurile maritime” de la Lido se loveau de tărmul Bucurestiului si noaptea.

 

Dupa 1989, Bazinul de la Hotelul Lido a fost abandonat. Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro. Cu mulțumiri de la mine.
Bazinul Lido era parte a “Palatului Lido”, bijuteria din inima Micului Paris

Bazinul Lido făcea parte din Palatul Lido, rebotezat de comuniști “Hotelul Lido”. Impresionanta clădire a fost inaugurată tot în vara anului1930, după un proiect modernist cu elemente art-deco realizat de arhitectul Ernest Doneaud, născut în București din părinți francezi.

Și încă ceva foarte, foarte important. Bazinul de la Lido, primul din București și al doilea din Europa, nu a fost proiectat de Ernest Doneaud, ci de spectaculosul arhitect maghiar Artur Sebestyen  (Spitzer),1868-1945. Sebestyen este cel care a ridicat faimosul Hotel Gellert din Budapesta, cu piscina lui art-deco în anul 1927, o bijuterie art-deco. Despre domnul Sebestyen vom mai vorbi.

Proprietarul bijuteriei din inima Micului Paris a fost medicul chirurg Constantin Angelescu și soția sa, Virginia Constantinescu Monteoru, fata milionarului Grigore Monteoru, îmbogățit din petrol, cel care a construit și stațiunea Sărata Monteoru. Soții Angelescu au ridicat Lido, dar și Casa Monteoru, de pe Calea Victoriei. Moștenitorii familiei Angelescu-Monteoru au recuperat clădirea după 17 ani de procese. Care va fi soarta bazinului astăzi ruinat, distrus, crăpat, o să vă spun în curând. Hotelul Lido a fost renovat si redeschis de omul de afaceri Mohammad Murad.

Gata, nu mai scriu, că dacă e prea lung articolul își pierde lumea răbdarea de la caniculă. Am ieșit din vis, beau o cană cu apă din pântecele munților noștri, și parcă aud: “Eri la Lido pe terasă / Jazz-ul sincopa cu antren / Iar eu singur la o masă / Fredonam al lor refren”, ceea ce va doresc și vouă. „Eri” a fost „Eri„, Azi altu-i Jazzu’.

Nu am găsit melodia inregistrată nicaieri, o să mai caut.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi

 

Cookies