9 din 10 clădiri istorice sunt pline de graffiti, e inadmisibil, a spus primarul Ciucu la dezbaterea pe care a organizat-o pe această temă. Cât de complicată se dovedește rezolvarea

Primăria Capitalei a organizat azi, la ARCUB, dezbaterea „Graffiti o boală grea a Bucureștiului. Cum o tratăm?”. În cadrul întâlnirii, la care au participat inclusiv Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, primari și viceprimari de sector, Ciprian Ciucu a spus, iritat, că „sunt chestiuni de bun-simț, adică avem nevoie să facem ditamai conferințele, să vină ministrul… Tema asta trebuia să fie la nivel de subordonate ale Ministerului Culturii, de subordonatele Primăriei Capitalei. Nu trebuia să vin eu, primar general, ca să avem dezbaterea asta.”

„Nu trebuia să vin eu, primar general”, spunea, după intervenția Ministrului Culturii, Ciprian Ciucu, însă invitația a fost lansată de primăria pe care o conduce. 🤷🏻‍♀️

9 din 10 clădiri din centru sunt pline de graffiti

În centrul Bucureștiului, circa 90% dintre clădirile istorice sunt pline de graffiti, se arată într-un comunicat al PMB.

Una dintre soluțiile găsite de administrație este, acum, în dezbatere publică. Un proiect prin care proprietarii clădirilor care au fost vandalizate cu graffiti pot primi 80% din suma cheltuită pentru curățarea lor. Restul de 20% e cheltuială proprie, asta pentru că PMB nu poate acoperi integral suma. Pentru a-l pune în aplicare eficient, este nevoie de modificări legislative.

Proprietarii au de ales: ori îndepărtează graffiti sau afișajul pe cheltuiala proprie, ori se înscriu în program, pentru ca intervenția să fie făcută de autoritatea publică, prin structurile desemnate.

Autoritatea locală stabilește metoda de intervenție, în urma unei evaluări tehnice specializate, se ocupă de toată documentația și realizează curățarea.

• Sprijin pentru proprietarii de clădiri de patrimoniu cu fațade mutilate de graffiti sau afișe. Un proiect care prevede bani de la PMB pentru curățare, în dezbatere publică

Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, primari și viceprimari de sector, deputați și secretari de stat, viceprimarul general și administratorul public al PMB, reprezentanți ai direcțiilor de Urbanism, Cultură și Poliție Locală, dar și artiști stradali și reprezentanți ai societății civile, au participat, azi, la dezbatere.

Legislația îngreunează intervențiile pentru îndepărtarea graffiti

Actuala legislație, menită, de fapt, să protejeze clădirile de patrimoniul, îngreunează acest proces. În prezent, cine vrea să curețe de graffiti o clădire trebuie să aibă proiect tehnic făcut de un arhitect, să primească aviz de la Ministerul Culturii și autorizație de la Primăria Capitalei.

Ciucu propune acum o modificare legislativă prin care primăria să poată interveni pentru a curăța o clădire de patrimoniu în 48 de ore, nu în luni de zile, cât ar dura întregul proces propus prin proiectul menționat anterior.

„Practic, nu poți ca să vii să cureți o clădire fără aviz de la Ministerul Culturii pentru că riști dosar penal. Adică legile care au fost făcute pentru a proteja patrimoniul Bucureștiului sunt exact aceleași care opresc autoritățile să intervină sistematic și să curețe aceste clădiri. Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune, iar autoritatea, când vrea să intervină și să scape orașul de această boală, are repercusiune.

Dacă nu va fi modificată legislația, punerea în aplicare a regulamentului nostru ar fi un proces extrem de greu, extrem de costisitor, care presupune avize, documentație, planuri, semnături de arhitecți etc. De aceea, vin și cer imperativ modificări legislative prin care să se facă diferența dintre ce implică a construi o clădire și ce implică a o curăța. Să fie definite operațiunile permise pentru curățare și să găsim o formulă care să ne permită intervenția în 48 de ore.

Unii spun că nu ar fi o urgență. Dar, în acest oraș, am ajuns ca majoritatea lucrurilor să fie o urgență. Nu doar termoficarea este o urgență, nu doar transportul în comun este o urgență, dar și modul în care arată orașul. Urgență este dorința de a rezolva, într-un final, această moștenire care s-a acumulat de-a lungul câtorva decenii. Mie mi-e rușine, vă zic sincer, ca primar general al Bucureștiului, îmi este rușine de halul în care arată orașul”, a declarat Ciprian Ciucu.

Ministrul Culturii va face pașii necesari pentru adoptarea unor modificări legislative

Ministrul Culturii a precizat că are toată deschiderea pentru ca soluțiile discutate să fie puse pe hârtie. Cei doi oficiali au agreat ca în următoarele săptămâni să facă echipă și să vină cu modificările legislative necesare.

Da, o intervenție primară ar trebui să fie la inițiativa Ministerului Culturii, pentru a dezincrimina intervențiile care au ca scop revenirea la starea inițială a clădirii, de dinainte de a se aplica graffiti. Dar trebuie să ne asigurăm că intervenția nu aduce atingere monumentului în sine. Pentru că de asta e forma actuală a legii. Grija mare este aceea de a nu interveni incorect sau impropriu pe monument, a punctat ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter.

Soluții pentru curățarea graffiti-ului și monitorizare făcută de poliția locală

Primarul general a propus mai multe metode de curățare a graffiti-ului de pe pereți: cu laser (cea mai eficientă, dar și cea mai scumpă), cu gheață carbonică sau cu jet sub presiune.

Soluția se stabilește personalizat, de la clădire la clădire, în funcție de tipul de tencuială. Costul documentației tehnice va fi asigurat integral din bugetul local.

Dacă se fac modificările legislative necesare, programul inițiat de Primăria Municipiului București s-ar putea implementa ușor, etapizat, pe zone stabilite de Direcția de Urbanism.

Pentru a preveni re-vandalizarea clădirilor curățate se are în vedere implementarea unui sistem integrat de monitorizare și prevenție, care constă în intensificarea supravegherii video și patrularea activă a Poliției Locale.

De ce e nevoie de reglementări pentru curățarea clădirilor

În urmă cu mai bine de un deceniu, câțiva muncitori au spălat sub presiune Poarta Sărutului și Masa Tăcerii din Târgu Jiu, opere ale marelui sculptor Constantin Brâncuși, ceea ce a dus la degradarea lor.

După acest incident care s-a lăsat cu demisii, s-a decis ca orice viitoare intervenție asupra operelor să se facă după reguli foarte stricte, și cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice Naționale, Direcției de Patrimoniu și Institutului Național al Patrimoniului.

În 2017, printr-o hotărâre de consiliu, atingerea operelor de artă care fac parte din Ansamblul sculptural „Calea Eroilor“ a fost interzisă.

Te-ar mai putea interesa și:

• Circ pudibond după spectacolul de striptease de la Circul Metropolitan București. Ca să mai potolească spiritele revoltate, PMB anunță că sala a fost închiriată