7 pentru București. Azi, arhitecții din Capitală își aleg președintele. Cum văd candidații orașul de mâine, calitatea construcțiilor, patrimoniul și viitorul OAR-B

Astăzi, membrii OAR-București îl aleg pe arhitectul care, în următorii 4 ani, va apăra profesia lor și va participa la deciziile legate de dezvoltarea urbană și calitatea construcțiilor din București. Este o funcție foarte importantă, alegerea președintelui OAR-B nu-i privește doar pe arhitecți, ci și pe noi, locuitorii orașului.

Vot electronic, 7 candidați pentru cea mai înaltă funcție. De viziunea, ideile, pasiunea și hotărârea primului arhitect al Ordinului depinde imaginea Bucureștiului

Înainte de vot, actualul președinte al OAR-B, arh. Emil Ivănescu a organizat o dezbatere în format extins, democratic, care a fost transmisă live pe facebook. Evenimentul din ziua de 19 mai 2026 a precedat Conferința Teritorială Ordinară de alegeri.

Dezbaterea, moderată de arh. Anca Brandiburg și arh. Teodor Frolu, i-a reunit pe cei 7 arhitecți candidați și a oferit membrilor filialei posibilitatea unui dialog direct cu aceștia înaintea alegerilor.

Temele abordate la dezbatere au fost legate de profesia de arhitect, rolul OAR și provocările dezvoltării Bucureștiului.

La alegerile de azi vor fi alese forurile de conducere și comisiile filialei pentru perioada 2026 – 2030 și vor fi aprobate atât Lista membrilor filialei candidați la Consiliul Național cât și Listele delegaților și supleanților filialei la Conferința Națională Ordinară de alegeri a OAR, din 20 – 21 iunie 2026.

Echipa de organizare a dezbaterii a fost formată din arhitecții membri ai actualelor foruri de conducere ale filialei: arh. Emil Ivănescu, arh. Irina Melița, arh. Cristia Chira, arh. Dorothee Hasnaș.

La finalul întâlnirii, participanții au avut ocazia să testeze platforma de vot electronic, care va fi utilizată în premieră la alegerile OAR-B de azi

În cursa pentru conducerea celei mai mari filiale teritoriale a OAR s-au înscris 7 arhitecți cu profiluri profesionale și direcții de acțiune distincte: Isan Amet, Andrei-Ladislau Fenyo, Bogdan Andrei Fezi, Raluca Munteanu, Sergiu-Cătălin Petrea, George Alexandru Tohăneanu și Robert-Eugen Zotescu.

Președintele Ordinul Arhitecților-Filiala București, conform legii 184/2001 și regulamentelor, reprezintă OAR-B în toate acțiunile sale, rolul esențial fiind acela de a genera direcții de dezvoltare, de acțiune și de a dialoga cu instituțiile esențiale, cu administrația locală pe diferite teme importante exercitării profesiei: arhitectură, urbanism și dezvoltare urbană, calitatea mediului construit.

După 8 ani și două mandate, președintele OAR-B, Emil Ivănescu, predă ștafeta celui care va reuși să-i convingă pe arhitecții bucureșteni că este cel mai bun

În ultimii 8 ani, echipele OAR-B au construit parteneriate prin care a derulat acțiuni și programe cu impact atât pentru profesia de arhitect, cât și pentru capitala București. Au fost activate unele imobile cu totul speciale din capitală, care zăceau în uitare sau nu erau deschise publicului larg.

Au fost redeschise Așezămintelor I.C Brătianu, închise de mai bine de 20 de ani (acțiunea fost făcuta în parteneriat cu Biblioteca Națională a României) și Hala Electrica-Filaret, imobil de patrimoniu (acțiune în parteneriat cu Electrica și Muzeul Național Tehnică Leonida).

Nu demult, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1, OAR-B a deschis hub-ul Bucharest Architecture Forum în Amzei 13, un loc central pentru cultură activă de arhitectură din capitală. De asemenea, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, PMB și ALPAB, Ordinul a redeschis pavilionul ExpoFlora din Herăstrău, ca hub de activare pentru tinerii din industriile creative.

Mai jos, interviu cu Emil Ivănescu, arhitectul care a condus OAR-B în ultimii 8 ani, despre arhitectură, administrație și, mai ales, despre București.

B365: Emil Ivănescu, dacă ar fi să caracterizați într-un cuvânt cei 8 ani de conducere a OAR-B, care ar fi acela?

Arh. Emil Ivănescu: Dialog. În toți acești ani, direcția OAR-B a fost îndreptată către dialog, transparență și deschidere către toate zonele, ale industriei de construcții, ale Bucureștiului și societății civile, iar dezbaterea a fost organizată în acest spirit.

Mă bucur foarte mult că toți candidații la funcția de președinte au, ca element principal în programul lor, componenta de dialog, dialog cu Administrația Bucureștiului, cu tot ce înseamnă industria de construcții.

Este un lucru pe care noi, echipa actuală, l-am dezvoltat foarte mult în ultimii 8 ani. Cred că este foarte importantă direcția colaborării între arhitecți și administrație, societate civilă, mediul academic, și va rămâne în continuare un pilon principal.

“OAR-B este o oglindă și un activator pentru tot ceea se întâmplă în mediul de construcții, pentru calitatea fondului construit, a arhitecturii, patrimoniului și a urbanismului”

B365: Concret, ce face președintele Ordinului pentru București?

Arh. Emil Ivănescu: Funcția de președinte OAR-B are un impact foarte mare, președintele reprezintă filiala în raport cu Bucureștiul. Președintele generează strategii și reprezintă în mod public organizația, inclusiv în problema calității arhitecturii Bucureștiului.

Prin legea 184 din 2001, alături de forurile de conducere precum Consiliul Teritorial si Colegiul Director, președintele are obligația să se ocupe atât de soarta profesiei, dar și să acorde atenție orașului și actului de arhitectură.

“Am început un dialog cu toate administrațiile bucureștene, dialog care în acea perioadă era aproape blocat”

B365: Emil Ivănescu, care sunt lucrurile importante făcute de OAR-B pentru București în mandatele dvs.? Ce strategie ați avut?

Arh. Emil Ivănescu: Sunt multe teme și acțiuni importante pe care, în acești 8 ani, echipa coordonată de mine le-a realizat pentru capitală. Strategia de acțiune s-a bazat pe trei componente: Profesia de arhitect, Oraș și Comunitate. Practic, toate acțiunile s-au subsumat acestor direcții practice. Toate au la bază ideea de dialog și acțiune.

Am început cu un dialog cu toate administrațiile bucureștene, dialog care în aceea perioada era destul de blocat. Înainte dialogul era în principal doar cu o singură primărie, dar realitatea actuală a Bucureștiului este că, de cel puțin 20 de ani, funcționează cu mai multe primarii și noi am extins acest dialog prin parteneriate și protocoale cu majoritatea dintre ele, într-o perioada de criză majoră.

Am înființat un grup în cadrul OAR-B denumit simplu: Grupul de Dialog cu Primăriile, prin care noi ne-am dus din primărie în primărie, în discuții cu departamentele de urbanism și arhitecții șefi oferind sprijin și colaborare. Înainte, aceste acțiuni nu existau. Era un blocaj, care, ulterior, s-a transformat într-unul major.

“Am traversat momente extrem de dificile din istoria Bucureștiului, venind cu inițiative noi, programe care să ajute atât arhitecții, cât și administrația în procedurilor lor de simplificare procedurală”

Astfel, a apărut Glosarul de Termeni pentru Arhitectură și Construcții, o inițiativă prin care am identificat și explicat termeni profesionali care blocau avizarea și autorizarea. Așa a apărut Standardul Național de Reprezentare Grafică a Proiectului de Arhitectură, realizat în cadrul ASRO, ca o măsură de a rezolva problemele de redactare a proiectelor, expuse de primarii, dar și de arhitecți.

“OAR București și-a exprimat public dezacordul privind blocajul imens apărut la nivel administrativ în legătură cu autorizarea proiectelor, blocaj ce a dus la o încetinire a dezvoltării capitalei, dar și la afectarea profesiei de arhitect”

Arh. Emil Ivănescu: Au fost numeroase luări de poziție publice, scrisori oficiale, prin care noi am expus aceste situații. Sperăm, în această perioada, într-o limpezire a acestor situații și o revenire la normalitate prin transformare digitală a procedurilor birocratice.

De asemenea, împreună cu instituții importante am realizat o mare mișcare pentru continuarea PUG București, care, printr-un eveniment amplu inițiat și organizat de noi împreună cu UAUIM și RUR, la care au participat multe televiziuni și presă, a produs că, după o săptămâna, primarul Bucureștiului de atunci să semneze continuarea PUG-ului. Am contribuit și noi astfel la o deblocare esențială a unui document central pentru dezvoltarea viitoare a Bucureștiului.

“Grupul OAR-B a militat permanent către primarii pentru digitalizare în autorizare și avizare, fiindcă acestea sunt singurele metode care ar putea să ușureze rezolvarea problemelor de întârzieri în emiterea de documente”

Arh. Emil Ivănescu: Sunt foarte multe acțiuni pe care noi le-am realizat împreună cu administrația, având permanent în minte strategii de a construi un dialog real.

Am dezvoltat astfel programul de Podcast OAR București, primul de acest fel din România, în cadrul OAR, prin care am reușit să aducem la noi, la sediu, pe principalii decidenți politici și instituționali din București și din România, construind colaborări instituționale pe care Ordinul Arhitecților nu le avea înainte.

“Credem în dialog și construcție. Astfel am deschis foarte multe oportunități pentru colegii arhitecți, oportunități venite într-o perioada de blocaj major în industria de construcții și de dezvoltare”

Arh. Emil Ivănescu: Am inițiat alături de colegii mei Summitul Capitalelor Europene pentru Arhitectură, Administrație și Urbanism, un eveniment unic de la noi, prin care am adus împreună cu parteneri, reprezentanți ai administrațiilor europene (cu profil de arhitecți, urbaniști) la București ca să se întâlnească cu Primarul capitalei și cu Primarii de sector, cu arhitecții șefi, cu profesioniști arhitecți, ingineri și mediu academic și să realizeze un schimb de idei, proiecte, din care Bucureștiul să se inspire. Ultima ediția a fost anul acesta și a avut loc la Banca Națională a României.

De asemenea, pentru colegii arhitecți OAR București a realizat în acești ani o serie de platforme și evenimente utile pentru ei: ArhiJob, prima bursă de joburi pentru arhitecți, Jurisprudență și Arhitectură și Studiu-onorarii europene pentru arhitectură, sunt două think-tank-uri care adună împreună profesioniști în efortul de a împărtăși și analiza experiența fiecăruia pe aceste teme.

B365: Ce a reușit OAR-B să facă pentru patrimoniul Bucureștiului în ultimii 8 ani?

Arh. Emil Ivănescu: Au apărut diferite situații în mediul construit, atât cel nou cât și cel de patrimoniu iar OAR București s-a constituit într-o entitate foarte activă, care a luat poziții oficiale extrem de puternice pe diferite subiecte apărute în spațiul public: Dâmbovița, Hala Matache, Gara de Nord, Școala „Ciocanul”, Parcul Izvor și Cartierul Uranus sunt doar câteva subiecte importante.

Colegii din cadrul OAR București au dezvoltat platforma 112 Patrimoniu, platformă de sesizări cu privire la agresarea patrimoniului din capitală.

Agenda Urbană, este de asemenea, o platforma digitală care prezintă publicului larg, 10 teme importante pentru bucureșteni intrinsec legate de profesia de arhitect și de sensul ei pentru oraș. Aceste teme se referă la calitatea vieții în oraș în relație cu spațiul construit.

“Cea mai de impact acțiunea realizată de noi în acești ani, ca o consecință a unei politici corecte de dialog cu administrația este realizarea unor concursuri de soluții pentru situri importante din București”

B365: Am mai scris aici despre concursurile de soluții, organizate de OAR-B, multe sunt în curs de organizare și acesta este un câștig pentru București. Care sunt cele mai importante proiecte, în ce stadiu se află, de ce sunt importante?

Arh. Emil Ivănescu: Deoarece vor schimba fața capitalei în următorii ani. Acest efort de organizare este făcut de OAR București împreună cu OAR Național, însă construcția lor a plecat de la filiala București, care a realizat dialogul cu primăriile din capitală.

Dacă, înainte de mandatul nostru, au fost organizate cel mult 3 concursuri de soluții de impact pentru București în 18 ani de zile, în ultimii 8 ani, OAR București împreună cu unele administrații bucureștene a realizat, și sunt în curs de organizare, circa 12 concursuri de soluții și apeluri de idei în doar 7 ani de zile.

Aceste acțiuni sunt esențiale fiindcă ele reprezintă realizarea unor proceduri de achiziție calitativă pentru proiectarea unor obiective importante dedicate cetățenilor Bucureștiului:

• Parcul Lacul Morii (cu Primăria Sector 6), – în construcție

• Salbă de Lacuri Colentina (cu Primăria Sector 2), – în proiectare

• Reclaiming the River – Amenajare Dâmbovița ( cu Primăria Sector 3),

• Kiosc Design (cu Primăria Sector 6), – realizate și amplasate

• Bulevardul Magheru (cu PMB), – în organizare

• Parcul Kiseleff (cu Primăria Sector 1), – în organizare

• Amzei13/De Galben (cu Primăria Sector 1) – realizat

• Prima Școală prin Concurs de Soluții pentru Bucureștii (cu Primăria Sector2) – în organizare

• Tabăra Incluzivă Help Autism – în proiectare

• Acasă pentru Umanitate (cu Habitat for Humanity) – construit

• Pavilionul Național al României ExpoMondial ( cu Ministerul Afacerilor Externe)

• Crossing Borders ( cu British Council)

“Președintele este o portavoce, cu este mai activ, mai dinamic, mai atent la ce se întâmplă în oraș, dar și la ce se întâmplă în profesie, cu atât OAR-B are mai multă relevanță”

Arh. Emil Ivănescu: Acest efort, foarte mare, inițiat de Primăriile Bucureștiului, instituții publice sau asociații, în parteneriat cu OAR București, vor schimba radical practica proiectelor publice pentru Capitală și imaginea Bucureștiului.

Sperăm că echipele de arhitecți, care vor prelua coordonarea OAR-B, vor continua această direcție a dialogului și colaborării cu Administrația, cu instituțiile publice specifice ecosistemului de dezvoltare și construcții, cu Organizațiile și Asociațiile profesionale și civice, cu mediul cultural și academic.

Tot ceea ce înseamnă reacție vizavi de lucruri care nu se întâmplă bine cu fondul construit sau, din contra, care se întâmplă bine, face parte din modul de funcționare a OAR-B. 

Cine sunt candidații la funcția supremă a OAR-B. Arh. Isan Amet propune o atenție sporită pentru patrimoniul construit al Bucureștiului

În mesajul său electoral, arh. Isan Amet pune accent pe eficientizarea activității OAR, reducerea birocrației din relația cu autoritățile și sprijinirea directă a arhitecților practicanți. De asemenea, propune o utilizare mai aplicată a resurselor organizației și o atenție sporită pentru patrimoniul construit al Bucureștiului.

Arh. Andrei-Ladislau Fenyo mizează pe creșterea relevanței arhitectului în societate

Programul său propune patru direcții majore: consolidarea mediului profesional, reformarea administrativă a organizației, influențarea mediului extern de practică și reconstrucția coeziunii interne. Fenyo susține digitalizarea și simplificarea procedurilor, reducerea arbitrariului administrativ, dezvoltarea de competențe profesionale și creșterea relevanței arhitectului în societate.

Arh. Bogdan Andrei Fezi crede în întărirea relației Ordinului cu spațiul public și administrația

Candidatura sa este centrată pe apărarea profesiei, susținerea unei grile de onorarii indicative, control profesional majoritar al arhitecților în firmele de profil și dezvoltarea vizibilității publice a arhitectului. Fezi susține totodată dezvoltarea programelor pentru stagiari, standardizarea profesională și întărirea relației Ordinului cu spațiul public și administrația.

Arh. Raluca Munteanu crede în creșterea relevanței arhitecturii ca domeniu de interes public

În platforma sa electorală, Raluca Munteanu pune accent pe consolidarea culturii profesionale, dezvoltarea continuă a competențelor, sprijin pentru tinerii arhitecți și comunicarea publică a rolului arhitecturii în societate. Ea susține dezvoltarea unui cadru real pentru dezbatere profesională și creșterea relevanței arhitecturii ca domeniu de interes public.

Arh. Sergiu-Cătălin Petrea vorbește despre „blocajul sistemic” al profesiei în București și propune măsuri pentru eficientizarea avizării și autorizării

Arhitectul vorbește despre „blocajul sistemic” al profesiei în București și propune măsuri pentru eficientizarea avizării și autorizării, combaterea concurenței neloiale și sprijinirea birourilor mici de proiectare. Printre măsurile propuse se află grupuri de lucru permanente cu autoritățile, ghiduri clare de practică profesională și programe de mentorat pentru stagiari.

Arh. George Alexandru Tohăneanu adoptă un discurs critic la adresa modului de funcționare a OAR-B

În documentele de candidatură, Tohăneanu adoptă un discurs critic la adresa modului de funcționare a organizației profesionale, invocând necesitatea revenirii la legalitate, transparență și respectarea rolului instituțional al OAR. Acesta susține relansarea relației dintre organizație și membri și stoparea pierderilor de resurse generate de activități considerate nestatutare.

Arh. Robert-Eugen Zotescu promovează utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială în profesie

Programul său pentru OAR București propune dezvoltarea unei platforme digitale administrative integrate cu autoritățile publice, simplificarea procedurilor online ale filialei, extinderea programelor postuniversitare și dezvoltarea departamentului de concursuri al filialei. Arh. Zotescu susține și crearea unor mecanisme concrete de beneficii pentru membrii organizației și promovarea utilizării instrumentelor bazate pe inteligență artificială în profesie.