Scena mobilă de 4,4 milioane de lei a Operetei din București a „dispărut” bucată cu bucată. Iar dispariția a fost sesizată abia după patru ani

O scenă mobilă cumpărată din bani publici, evaluată la 4,4 milioane de lei, aproape 850.000 de Euro, s-a evaporat, componentă cu componentă, din depozitele unor firme private. Vestea e că, cineva a observat dispariția patru ani mai târziu.

Cazul e descris pe larg de Economedia, care a consultat un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului despre Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, instituție din subordinea Ministerului Culturii.

 Un bun de lux, lăsat în grija altcuiva din 2013

Potrivit documentului citat de Economedia, totul a pornit în ianuarie 2013. Atunci scena mobilă, descrisă în raport drept „activ cu valoare semnificativă la momentul achiziției”, a ajuns în depozitul unei societăți private a cărei activitate principală e, ce coincidență, organizarea de spectacole.

Acolo a stat opt ani. Până în februarie 2021, bunul statului a rămas la dispoziția firmei, fără ca cineva din conducerea Operetei din București să întrebe ce se întâmplă cu el și fără inventarierea anuală obligatorie. Pentru că ce poate fi mai firesc decât să lași un bun public de aproape un milion de Euro pe mâna unei firme private și să te interesezi de soarta lui cândva, în următorul deceniu.

2018–2021: piesele dispar, dar nu întreabă nimeni de ele

Aici raportul devine ușor incomod. În 2018, o parte din componentele scenei au fost predate unei societăți comerciale „pe bază de structură cantitativă”. În 2021, când firma a returnat bunurile, s-a constatat un mic detaliu: lipseau piese importante din structura scenei.

Reacția instituției a fost una specială. Adică niciuna. Conducerea nu a pornit nicio verificare și nu a imputat nimănui bucățile de scenă dispărute. Altfel spus, Opereta din București a primit înapoi un bun deja prejudiciat, l-a luat ca atare și a mers mai departe, fără ca cineva să fie tras la răspundere.

2023: ce mai rămăsese, mutat din nou — pe bază de proces-verbal

La final de mai 2023, în loc să securizeze ce mai exista, instituția a mutat din nou componentele rămase. De data asta către altă firmă privată, pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Fără, notează raportul citat de Economedia, vreun act juridic care să prevadă obligații și responsabilități pentru depozitare, integritatea activului sau condiții de relocare.

Sesizarea care a venit după patru ani

Diferențele la inventar existau din 2021. Ministerul Culturii a fost sesizat de Teatrul de Operetă abia în martie 2025, iar inventarierea oficială a activului s-a făcut abia în noiembrie 2025.

TNOMID a sesizat Ministerul Culturii în data de 10.03.2025 (…) deși diferențele majore la inventar existau încă din anul 2021, iar inventarierea activului a fost inițiată abia la data de 24.11.2025, au notat inspectorii, conform Economedia.

Patru ani. Suficient cât să-ți crească o scenă nouă, nu să o cauți pe cea veche.

Bonus: clădirea în care se joacă spectacole nu e nici acum recepționată

Ca să nu fie raportul doar despre o scenă, inspectorii au mai găsit ceva. Sediul Teatrului de Operetă din București, în care se joacă spectacole de ani de zile, nu a fost recepționat oficial de la terminarea lucrărilor și până în prezent. Spectacolele merg, publicul vine, doar hârtia care spune că, formal, clădirea există ca investiție finalizată lipsește.

Concluzia oficialilor Guvernului, citată de Economedia, închide subiectul fără menajamente: situația e „rezultatul unei gestionări deficitare a investiției, pe parcursul mai multor ani”, iar tolerarea folosirii unei clădiri nerecepționate timp îndelungat reprezintă „o deficiență majoră de management și control”.