Top 5 locuri bântuite din Bucureşti FOTOGALERIE

5. Teatrul de Vară din Parcul Bazilescu

Parcul a purtat pe vremuri numele lui Nicolae Bălcescu şi se află în partea de Nord-Vest a Capitalei în cartierul Bucureştii Noi. De la o suprafaţă de 120 de hectare cât avea la inaugurare, în prezent acesta a ajuns să aibă doar 13 hectare. În interiorul parcului a fost ridicat un Teatru de Vară care în prezent, din motive mai puţin cunoscute, zace în paragină. Cu toate că locul este abandonat, amatorii de paranormal susţin că noaptea s-ar auzi dintre coloanele clădirii sunete stridente şi tusea uscată a unui bărbat, care ar face pielea de găina pâna şi celor cu nervi de oţel.

Pe internet circulă zvonul că teatrul ar fi bântuit chiar de stafia juristului Bazilescu, cel care a donat terenul pe care a fost ridicat parcul. În prezent există o pagină dedicată acestui loc unde se caută persoane interesate de o expediţie către acest loc pentru a găsi dovezi cu privire la aceste zvonuri.

4. Școala Centrală

Școala Centrală, înfiinţată în 1851, a funcţionat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri, între care şi Pensionatul Domnesc de Fete. Iniţial, instituţia a fost dedicată educaţiei, de multe ori cazonă, a tinerelor aparţinând elitei bucureştene. Se spune că acestea erau închise în clădire şi trebuiau să suporte severitatea cadrelor didactite. De aici şi majoritatea relatărilor despre evenimente stranii, legende şi unele experienţe personale care au umplut internetul de-al lungul timpului.

Poveştile sunt halucinante: uşi care se deschid şi se închid singure, mirosuri ciudate, zgomote stranii, zone reci şi levitaţia unor obiecte. Una dintre istorisiri face referire la internatul instituţiei despre care se spune că ar fi şi el ar fi bântuit: „Era noapte şi am auzit că cineva forţa uşa. Crezând ca e un hoţ m-am îndreptat înspre uşa însă nu am zărit nimic ieşit din comun. Când să mă întorc în pat am zărit cu colţul ochiului o umbră…”, se arată într-una dintre relatări. Se mai spune că Școala Centrală este împânzită de camere secrete dar şi de incinte dezafectate cu uşile parcă zidite în grabă. Nici subsolul clădirii nu este ferit de speculaţii macabre. Dincolo de sunetele ciudate care s-ar auzit de sub clădire se spune că subsolul ar reprezenta de fapt capătul unui tunel.

3. Balta Vrăjitoarelor

Balta, de câţiva zeci de metri pătraţi, este situată undeva în Pădurea Boldu-Creţeasca, în Nord-Estul Capitalei la ieşirea spre Ștefăneşti (VEZI HARTA). Poveştile stranii despre acest loc par ca încep din secolul XV, pentru că acolo se zice că a murit decapitat Vlad Tepeş, trădat de boierii din Țara Românească.

De-al lungul timpului relatările ciudate s-au ţinut lanţ iar multe dintre acestea sunt uluitoare. Se spune ca după cutremurul din 1977 mai multe basculante cu moloz au fost descarcăte în baltă, cu scopul de a o astupa. În câteva săptămâni resturile de beton şi cărămidă din clădirile maturate de seism au fost inghiţite de apă, nemaigăsindu-se nimic. De altfel, bătrânii de prin partea locului vorbesc că de multe ori femeile însărcinate care nu-şi doreau copilul se duceau la baltă, se scăldau, şi scăpau de sarcină. Până şi animalele ar fi speriate de acest loc: n-ar exista nicio broască sau vreo vietate care să trăiască în baltă iar animalele nu beau apă de acolo.

Dincolo de speculaţii şi legende, pe malul bălţii, vrăjitoarele din Capitala dar si din localitatile limitrofe se strang în fiecare an de Sânziene, Sf. Gheorghe şi Sf. Andrei pentru a-şi practica ritualurile magice. Ele spun că din generaţie în generaţie şi-au tras puterea de la această baltă, reprezentând practic o iniţiere în artele oculte.

2. Hotelul Cişmigiu

În Centrul Bucureştiului, la Universitate, la o aruncătură de băţ de beraria Gambrinus, construită de I.L.Caragiale, a fost ridicat Hotel Palace care s-a numit mai târziu Hotel Cişmigiu. Imobilul a fost construit la începutul perioadei interbelice, perioada de glorie a Capitalei, astfel că a ocupat rapid un loc în fruntea modernismului românesc. În 1948 este confiscat de comunişti şi exploatat la maximum datorită localizării ultra-centrale. Din aceasta cauză îmbunătăţirile şi reparaţiile necesare au fost amânate până în 1970, când grandiosul Hotel Cişmigiu a fost închis definitiv. Dupa căderea comunismului, în 1990, hotelul a ajuns în proprietatea Academiei de Teatru şi Film şi a fost transformat în cămin pentru studenţi. De aici începe povestea cu stafii a locului.

Într-o zi de iarnă, într-un week-end, când mai toţi studenţii erau plecaţi, o tânără moare în clădire în urma unui accident tragic. În faţa liftului, ea nu a văzut din cauza întunericului că în spatele uşilor deschise era hău şi nicidecum o cabină. A călcat în gol şi s-a prabuşit în puţul liftului. A murit după mult timp de agonie şi ţipete disperate. Trei ore a strigat după ajutor, zăcând într-o baltă de sânge, ca în cele din urmă să-şi dea duhul. De atunci s-au ţinut lanţ apariţiile misteriose şi zgomotele inexplicabile, spun amatorii de paranormal, pe holurile şi-n garsonierele Hotelului Cişmigiu. De altfel, şi în versurile piesei omonime a formaţiei Vama Veche se face referire la moartea tinerei.

1. Mănăstirea Chiajna

Viaţa mănăstirii începe undeva în secolul XVIII, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Zidurie groase, care o făceau impunătoare în comparaţie cu alte edificii similare, i-ar adus însă ghinion, pentru că turcii ar fi confundat-o cu o cetate şi ar fi asaltat-o. Mai mult, unele izvoare istorice ar arata că între zidurile acesteia a murit, măcinat de ciumă, însuşi Mitropolitul Țării Românesti, Cozma.

Oamenii locului ar avea şi o explicaţie pentru trecutul negru al mănăstirii: pământul împreună cu lăcaşul nu au apucat să fie sfinţite niciodată. Tocmai din aceste cauze mănăstirea ar fi fost abandonată iar clopotul aruncat în Dâmboviţa. Cu toate acestea, amatorii de paranormal susţin ca el încă se mai aude bătând în nopţile cu lună plină, lucru demonstrat, se pare, şi de câteva înregistrări audio cărora li s-a pierdut urma. Mai mult, se spune că pe unul din zidurile de lângă intrare se poate zări chipul unei domniţe frumoase. Mulţi spun că ar fi vorba despre fiica Doamnei Chiajna, Ancuţa, ucisa din ordinul mamei sale, căreia îi încălcase porunca, măritându-se cu alesul inimii ei. Pe lângă toate acestea în zona ar mai fi avut loc câteva crime şi numeroase dispariţii misterioase. Mai mult, mănăstirea Chiajna a facut subiectul şi unui scurt-metraj realizat de câţiva studenţi la Facultatea de Regie.

Sursa: http://www.locuribantuite.ro/