373 km de autostrăzi, construiţi în perioada 2008-2014

Compania Naţională de Au­tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar 373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

Modul în care s-au cheltuit aceste sume poate reprezenta o măsură a risipei realizate de-a lungul timpului, având în vedere că CNADNR are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumuri na­ţionale, dar rezultatele au întârziat să apară.

„În ultimii 25 de ani a existat o risipă permanentă, însă important este cum poate fi aceasta diminuată, cu atât mai mult cu cât avem nevoie ca proiectele să nu mai stagneze şi să nu mai fie oprite, aşa cum s-a întâmplat anul acesta. Ce aşteptăm de la guvernanţi este un bun management al resurselor, alte atribuţii nu au. Trebuie să vegheze la o normalitate”, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Dacă în prevederile bugetare proiectele de autostrăzi urmau să primească în perioada 2008-2014 circa 5,2 miliarde de euro, în realitate s-au efectuat plăţi de 4,3 miliarde de euro.

Sumele plătite în fiecare din anii luaţi în considerare (2008-2014) s-au îndreptat fie către proiecte deschise circulaţiei în anul respectiv, fie către proiecte în derulare ce aveau să fie inaugurate în anii următori. De asemenea, este posibil ca în fiecare an CNADNR să fi plătit chiar restanţe către constructori pentru autostrăzi deja inaugurate anterior, potrivit informaţiilor ZF.

Cele mai mari plăţi au fost realizate în 2013, în jur 941 de milioane de euro, an în care s-au inaugurat 107 kilometri de autostrăzi. Pe de altă parte, cele mai mici plăţi au fost făcute de CNADNR în 2014, doar 228 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care alocările bugetare pentru întreg anul 2014 se ridică la 500 de milioane de euro.

Explicaţia pentru faptul că CNADNR a folosit mai puţin de jumătate din banii disponibili pentru autostrăzi în primele nouă luni ale anului vine şi din faptul că statul a tăiat la sânge investiţiile anul acesta, în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic. Astfel, guvernul a lăsat de izbelişte, printre altele, şi infrastructura de transport, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă şi care, în aval, poate stimula şi alte industrii. Cheltuielile publice cu investiţiile au scăzut cu 18% în primele opt luni ale anului, în timp ce deficitul bugetar a fost în aceeaşi perioadă de doar 0,24% din PIB, în vreme ce deficitul pe tot anul este proiectat la 2,2% din PIB.

Cel mai „bogat” an la capitolul deschideri de autostrăzi a fost 2012, când 128 de kilometri s-au adăugat la reţeaua de autostrăzi din România. Pe de altă parte, anii cu zero deschideri de autostrăzi au fost 2008, dar şi 2014. Anul acesta, niciun kilometru de autostradă nu a fost inaugurat, însă CNADNR precum şi ministrul transporturilor, Ioan Rus, s-au angajat să finalizeze 60 de kilometri în ultimele două luni ale anului, pe rutele Nădlac-Arad şi Sălişte-Cunţa (adică lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu).

Continuarea pe ZF.