25 de falşi inspectori ANPC, săltaţi de poliţiştii bucureşteni

Oamenii legii au demarat cele 29 de percheziţii pentru prinderea a 25 de falşi inspectori ANPC. Aceştia sunt acum urmăriţi penal pentru că susţineau că sunt inspectori ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti şi, în urma unor controale, cereau bunuri sau bani pentru presupuse nereguli, promiţându-le patronilor firmelor verificate că în schimbul acelor bunuri sau sume de bani nu vor da amenzi, informează România TV. Cele 25 de persoane nu aveau însă nicio calitate în cadrul OPC Bucureşti.

La audieri vor fi aduse şi alte trei persoane, pe lângă cei 25 de suspecţi împotriva cărora s-a început urmărirea penală pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit cercetărilor derulate de oamenii legii, cei 25 de falşi inspectori erau înscrişi într-un ONG pentru protecţia consumatorilor.

Precizări din partea ANPCPPS România, transmise redacției: 

„Referitor la articolul aparut in cursul zilei de ieri, 6 iunie 2013, cu titlul „ 25 de falsi inspectori ANPC saltati de politisti”, publicat pe website ul dvs. la adresa, http://www.b365.ro/25-de-falsi-inspectori-anpc-saltati-de-politistii-bucuresteni_191051.html, va instiintam ca ati mentionat in mod eronat denumirea organizatiei noastre: Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania in legatura cu fapte penale.

A.N.P.C.P.P.S. Romania este o organizatie foarte cunoscuta, cu activitati licite, deruleaza proiecte si campanii de interes general, face parte din numeroare Grupuri de Lucru nationale, beneficiind totodata de recunoastere internationala.

Va informam ca Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania este sever afectata de aceasta stire mincinoasa, cu consecinte importante, defaimarea prejudiciind in mod grav reputatia si imaginea organizatiei.”

Cum operau falşii inspectori ANPC

„Învinuiţii fac parte dintr-o asociaţie pentru protecţia consumatorului şi săvârşesc infracţiunile menţionate folosind următorul mod de operare:

– asociaţia este o organizaţie nonguvernamentală cu activitate exclusivă de consultanţă-consiliere, fără atribuţii de control; învinuiţii folosesc fraudulos denumirea asociaţiei pentru a crea confuzie în sensul de a crea aparenţa că sunt funcţionari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor care reprezintă o autoritate de stat în subordinea guvernului cu atribuţii de control;

– învinuiţii vizitează diverşi agenţi economici (micii comercianţi) ce deţin magazine alimentare, iar mai rar, restaurante şi cafenele;

– vin în echipe de 2-3 persoane din care unul se comportă ca un şef în raport cu ceilalţi autori şi cu reprezentantul punctului economic, şi, numai această persoană poartă discuţiile cu victima;

– se prezintă de la „PROTECŢIA CONSUMATORULUI” pentru a crea confuzie între asociaţia de care aparţin şi ANPC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – fostul Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor)

– scopul confuziei cu privire la calitatea lor şi denumirea asociaţiei din care fac parte este acela al inducerii în eroare a agenţilor economici vizaţi, prin crearea unei reprezentări greşite a realităţii, recomandându-se în mod fals ca inspectori ANPPC şi lăsarea impresiei că acţionează în mod legal în această calitate şi în interes de serviciu;

– pentru a întări aceste susţineri, autorii arătă fugitiv legitimaţia astfel încât, în mod obiectiv, să nu dea posibilitatea persoanei vizate să vadă clar menţiunile de pe aceasta) pentru ca, pe de o parte, persoana controlată să nu reţină numele făptuitorilor şi denumirea asociaţiei, iar, pe de altă parte, pentru a menţine inducerea în eroare a victimelor prezentând legitimaţii care accentuează impresia că acţionează ca angajaţi ai statului ce se identifică prin înscrisurile prezentate.

– tot pentru a completa activitatea de inducere în eroare, autorii prezintă înscrisuri intitulate „ordin de serviciu” sau „ordin de deplasare” care atestă în mod fals că aceştia se deplasează la agenţii economici în interes de serviciu şi că au dreptul să efectueze controale la agenţii economici;

– autorii efectuează un control al punctelor economice vizitate şi constată diferite nereguli (reale sau nu) pe care le aduc la cunoştinţa victimei;

– în continuarea derulării scenariului săvârşirii infracţiunii, autorii îi comunică victimei că pentru abaterile constatate este pasibilă de o amendă într-un cuantum ridicat (până la 2.000 de lei) sau chiar cu închiderea magazinului şi că vor proceda la întocmirea documentaţiei în vederea sancţionării;

– autorii îi dau de înţeles victimei că nu este în interesul său să fie sancţionată şi că sunt dispuşi să treacă cu vederea neregulile constatate în schimbul unor sume de bani sau produse;

– solicitările autorilor sunt urmate de înmânarea de către agenţii economici vizitaţi a unor sume de bani cuprinse între 40 şi 400 de lei sau a unor produse (alimente, băutură, ţigări etc);

– atunci când agenţii economici refuză remiterea vreunei sume de bani sau produse şi le cer autorilor (falşi inspectori ANPPC) să consemneze activităţile efectuate şi cele constatate în registrul de control, aceştia refuză sub diferite pretexte;

– autorii se prezintă într-o manieră credibilă astfel încât victimele cred că aceştia sunt reprezentanţii unei instituţii de stat;

– autorii selectează punctele economice vulnerabile şi susceptibile de a oferi sume de bani în scopul arătat, motiv pentru care revin periodic la acestea.

Cercetările în cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi D.G.P.M.B.- Serviciul Grupuri Infracţionale Violente”, informează Ministerul Public, într-un comunicat de presă remis B365.ro.