ARHIVA B365

10 ani cu Traian Băsescu. Ce a pierdut și ce a castigat economia României în perioada 2004-2014

BILANȚ 10 ANI – TRAIAN BĂSESCU. Istoria economiei moderne a Romaniei va retine faptul ca in timpul mandatelor lui Traian Basescu Romania a aderat la Uniunea Europeana (2007), a trecut prin criza economica globala si a amanat adoptarea monedei europene (programata pentru 2014), lasand acest ambitios proiect, „mostenire” lui Klaus Johannis, arată o analică realizată de HotNews.

Au existat in tot acest timp (2004-2014) performante economice notabile, asa cum au existat gesturi economice discutabile (vezi cazul taierilor de salarii din 2010). Dar sa vedem de unde porneam atunci si unde suntem acum.

BILANȚ 10 ANI – TRAIAN BĂSESCU. Traian Basescu a castigat alegerile in 2004, an in care Statistica numara 21,65 milioane de romani. In 2014, populatia rezidenta a Romaniei era formata din 19,947 milioane de cetateni. Romania se confrunta deja cu consecintele economice si sociale complexe ale unei populatii care imbatraneste Nu doar criza poate fi invocata. In ultimul secol, industrializarea, urbanizarea si modernizarea a schimbat radical scala de valori. De la familia extinsa, care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s-a trecut la familia in care independenta membrilor a trecut pe primul plan. Cei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, astazi tot mai des ei se confrunta cu izolarea, abandonul sau institutionalizarea.

Sporul natural al Romaniei, adica diferenta anuala dintre numarul nasterilor si cel al deceselor dintr-un an, a urmat o tendinta negativa tot mai accentuata incepand cu anul 2000. In perioada 2004- 2009, scaderea populatiei a fost determinata in principal de migratia externa, in timp ce dupa 2010 cauza dominanta a fost sporul negativ.

Lipsa unor politici care sa incurajeze natalitatea isi spune cuvantul atat pe piata muncii- cea mai afectata in mod direct, dar pana si in colturi mai indepartate ale economiei, cum ar fi cresterea preturilor.

BILANȚ 10 ANI – TRAIAN BĂSESCU. Intre economiile din Europa Centrala si de Est, Romania a inregistrat intre 2004-2014 printre cele mai mari transformari economice, reducand din decalajele fata de tarile europene dezvoltate (gap-ul fata de 2004 s-a micsorat).

Asistam la o dez-agrarizare, la schimbari structurale in economie, dinspre agricultura spre servicii („tertiarizare”), si dupa cateva episoade de dezindustrializare, vedem acum o reindustrializare lenta. Factorul determinant al acestor schimbari a fost ISD- investitiile straine directe.

Se accentueaza disparitatile de dezvoltare intre regiuni (in pofida tendintei generalizate de convergenta). Fenomenul este favorizat de problema persistenta a insuficientei infrastructurii de transport. Regiunea de dezvoltare Bucuresti – Ilfov contribuind cu 26,6% la PIB, comparativ cu 8,1% ponderea regiunii Sud – Vest Oltenia.

BILANȚ 10 ANI – TRAIAN BĂSESCU. In industrie, asistam la cresterea importantei pietelor externe ca debuseu al produselor romanesti. Vedem capturarea unei parti mai mari din lantul de valoare adaugata, in special in industria auto. Are loc o scadere a intensitatii energetice a economiei (restrangerea activitatii unor mari consumatori, dinamica alerta a unor ramuri cu consum scazut de energie, investitii tehnologice).

In agricultura – problemele structurale persista (faramitare a terenurilor, randamente scazute)
Ponderea industriei in PIB a crescut de la 25% (in 2000-2004) la 30% (in 2013), VAB crescand de 1,9 ori, de la 23 mld. euro la 43 mld. euro.

BILANȚ 10 ANI – TRAIAN BĂSESCU. Structura exporturilor a consemnat transformari calitative semnificative, ponderea marfurilor cu VAB mare luand locul celor cu VAB mai mic: ISD din industria prelucratoare au avut o contributie esentiala, atat la cresterea calitativa cat si la cea cantitativa a productiei industriale, firmele ISD furnizand 60% din exporturi
Soldul negativ al balantei comerciale s-a restrans semnificativ incepand cu anul 2009 ajungand la un minim istoric al perioadei (2004-2013) de 2,4% (in anul 2013), pe seama accelerarii mai rapide a exporturilor fata de importuri

Transformarile economice pozitive (atat cantitative cat si calitative) s-au bazat, in principal, pe finantari externe, datoria externa bruta ajungand la 68% din PIB, respectiv la 34% din PIB datoria externa neta.

Detalii pe hotnews.ro.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button