1 MAI, Ziua Muncii. Origini, tradiții și obiceiuri

1 MAI, Ziua Muncii. Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei acestei zile, Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită anual începând din 1889.

1 MAI, Ziua Muncii. În anul 1872 aproximativ 100.000 de lucrători din New York, SUA, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii).

George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranţi, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Cunoscută după incidente violente

Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstraţii, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaţilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliţia a intervenit, 4 protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi.

În seara aceleaşi zile, a fost organizată o nouă demonstraţie în Piaţa Haymarket. Din mulţime, o bombă a fost aruncată spre coloana de poliţişti. Au fost răniţi 66 de poliţişti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câţiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhişti, care aparţineau unei mişcări muncitoreşti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaţi.

Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franţa şi Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceştia au fost condamnaţi la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viaţă) şi unul la 15 ani închisoare. Şapte ani mai târziu, o nouă investigaţie i-a găsit nevinovaţi pe cei 8.

1 Mai, Ziua Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago

În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti, conform Wikipedia.

Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

1 Mai, Ziua Muncii, în România

În ţara noastră sărbătoarea a fost comemorată trecător încă din perioada lui Carol I, dar evenimentul a fost asimilat de cultura românească în perioada comunistă. Sovieticii au îmbrăţişat cu drag sărbătoarea considerând că „se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est.

În România, în perioada comunistă aveau loc evenimnete propagandistice ale regimului cu manifestaţii de amploare pe străzi şi stadioane.

După decembrie 1989, sărbătoarea a rămas în mentalul colectiv, dar s-a renunţat la manifestaţii şi s-a preferat mersul la iarbă verde.

Tradiții și obiceiuri de 1 Mai

Numită si Ziua Pelinului sau Ziua Beţivilor, ZIUA MUNCII semnifică, în tradiţia populară, începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin.

Armindenii se serbează pentru odihna pământului, pentru ca acesta sa dea roade bune si, mai ales, pentru sănătatea vitelor. Sărbătoarea se tine de 1 mai pentru ca vinul de anul trecut „sa nu facă flori” si sa fie protejat astfel prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul. Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curatat de crengi pana aproape de varf si impodobit cu flori si spice de grau ce simbolizeaza un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele.

Ramura este adusa din padure cu o zi inainte, iar de 1 mai se pune in fata casei, unde se lăsa pana la seceris.

De Armindeni, adică de 1 mai, are loc si Băutul Mărţişorului, o petrecere câmpeneasca ocazionata de scoaterea martisorului agatat in piept, in pomi sau legat la mana in ziua Dochiei. La ospăţul de 1 mai se mananca miel fript si se bea vin pelin pentru înnoirea sângelui si sănătatea oamenilor.

De 1 MAI, Ziua Pelinului, oamenii obişnuiesc să se rostogolească prin iarbă, să se spele pe maini si pe fata cu roua, dar şi să poarte pelinul la palarie, in san, in buzunare, „ca sa fii ferit de rele si sa ai noroc tot anul”. De 1 MAI, Ziua Beţivului, se bea vin pelin rosu „ca sa fii sanatos, puternic si rumen in obraji”.

În cazul în care nu ai apucatîncîă să trimiți mesaje de 1 mai, îți recomandăm câteva haioase.