1,2 milioane de bucureșteni ar putea rămâne fără apă caldă la toamnă, iar la iarnă fără căldură

de:
14 aug. 2020
0 Afișari
1,2 milioane de bucureșteni ar putea rămâne fără apă caldă la toamnă, iar la iarnă fără căldură

Zilele acestea, canalele de social media au fost inundate de mesajele bucureștenilor care s-au declarat nemulțumiți cu privire la faptul că nu primesc apă caldă, deși sunt cu facturile la zi.

„Cum de au ajuns sute de mii de locuitori să se spele la lighean, ca pe vremea lui Ceaușescu?”, se întreabă analiștii companiei citate.

Ne „mândrim” cu asta. Locul II după Moscova la lungimea rețelei de termoficare
Conform analizei, problema principală este reprezentată de starea precară a rețelei de termoficare. O rețea de aproape 4.000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ’60-’70 și necesită reparații majore.

„În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel”, explică experții.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care, în 2016, cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

,,Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore”, au adăugat analiștii.

Fără apă caldă și căldură din cauza lipsei investițiilor
Până în prezent, în mod normal, rețeaua de termoficare ar fi trebuit să intre într-un program amplu de reparații. Situația este însă altă. De mai bine de două decenii, volumul de înlocuire a conductelor este infim în comparație cu dimensiunea problemei, explică specialiștii.

„Spre exemplu, după ce, în 2019, Primăria luase în calcul reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte, în acest an s-a programat repararea a 137,5 kilometri. Cât s-a realizat reprezintă o enigmă pentru că Termoenergetica, continuatoarea defunctei RADET, nu a furnizat un raport public”, spun cei de la Frames.

Pe de altă parte, oficialii Municipalității spun că „s-a reușit reabilitarea a 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenția de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiți în sistemul de termoficare”.

Mai exact, vocile autorizate ale Primăriei susțin că nu a dispus de resurse financiare pentru mai multe reparații și că abia acum face demersurile pentru a atrage fonduri europene. Ar fi vorba de un prim tronson de 202 kilometri, care urmează să fie reabilitat.

„Poate din 2021, odată cu noul exercițiu financiar, Bucureștiul să atragă fondurile necesare reabilitării rețelei. Rămâne de văzut dacă noua administrație va fi capabilă să facă acest lucru, în condițiile în care necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro”, a precizat Adrian Negrescu, managerul companiei amintită mai sus.

Plătim pentru cald, primim rece
Analiza celor de la Frames indică faptul că locuitorii Capitalei achită în bună parte facturile la întreținere, însă banii încasați nu sunt de ajuns pentru a susține giganticul sistem de termoficare al Bucureștiului.

Experții au adăugat că în contextul costurilor uriașe, primăria subvenționează, cel puțin deocamdată, prețul apei calde și a căldurii (gigacaloriei). Mai departe, pe lanțul comercial, banii ar trebui să meargă la ELCEN, furnizorul de agent termic.

„ELCEN produce energia termică și o trimite către Termoenergetica care, prin rețeaua de conducte și punctele termice din cartiere, o distribuie către cele aproximativ 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat (inclusiv școli și spitale) şi firme particulare”, arată analiza.

Termoenergetica și greaua moștenire
Termoenergetica este noua societate înființată de Primărie după ce RADET a intrat în faliment, pentru că n-a mai putut să-și plătească facturile.

„Acum, Termoenergetica se află pe același drum păgubos”, susțin specialiștii.

Datoriile acumulate de Termoenergetica față de ELCEN au ajuns, la data de 12 iulie 2020, la 422,1 milioane lei. Suma reprezintă contravaloarea facturilor neachitate de compania municipală, către ELCEN, în perioada februarie-mai 2020.

Din acest motiv, ELCEN a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale și către prestatorii de servicii auxiliare.

În acest context, compania a primit deja o notificare privind posibila sistare a livrării gazelor naturale, în cazul neachitării obligațiilor financiare.

„Dacă se va ajunge în această situație, ELCEN nu va mai putea produce energia termică necesară pentru asigurarea, de către Termoenergetica, a apei calde și a căldurii în București”, trag un semnal de alarmă cei de la Frames.

Blocarea conturilor Primăriei Capitalei, joc de domino
În contextul scandalului afacerii Constanda, blocarea conturilor Municipalității nu face altceva decât să genereze și mai multe probleme. În condițiile în care Municipalitatea nu mai poate achita facturile, ELCEN se va afla în dificultate și mai mare și riscă să oprească furnizarea agentului termic.

„Bucureștenii vor simți, din păcate, pe pielea lor, această situație extrem de dificilă. Este o consecință a lipsei de viziune, a unei strategii administrative falimentare care ne-a adus în această situație. Pe măsură ce timpul trece, criza va deveni și mai gravă, iar sezonul rece se apropie”, se menționează în analiza transmisă GÂNDUL.RO.

De aceea, în acest context nefavorabil, este necesară, mai mult ca oricând, o decizie politică.

„Problema termoficării este pasată, ca un cartof fierbinte, între politicieni. Cu cât ne apropiem mai mult de toamnă, de alegeri, dar și de sezonul rece, problemele se vor acutiza, iar fără să fie luate măsuri concrete, pe bucureșteni îi va aștepta o iarnă grea, fără căldură”, a precizat Negrescu în acest context.

Soluții de ieșire din impas
Ca potențiale soluții, Termoenergetica va trebui să-și plătească datoria către ELCEN, fie din fonduri proprii/bugetul local, fie în baza unui credit pe care Municipalitatea să îl contracteze.

De asemenea, există posibilitatea ca Executivul de la București să vină cu o rectificare bugetară prin care să aloce fondurile necesare pentru reglementarea crizei financiare.

Analiștii atrag atenția că fără stingerea diferendului financiar, este puțin probabil ca situația să continue ca până acum.

„Cel mai probabil, ELCEN va cere insolvența Termoenergetica pentru a recupera datoria și chiar ar putea reduce furnizarea de agent termic. Altfel spus, am putea primi apă caldă și căldură după program, în anumite zile, ca pe vremea lui Ceaușescu”, au menționat cei de la Frames.

Alegerile locale și generale, salvarea bucureștenilor?
„Singura veste bună, în această situație, este că ne așteaptă, în toamnă, alegeri locale și generale. Va fi aleasă o nouă administrație în București și un nou guvern care sperăm că vor considera termoficarea drept o prioritate”, mărturisește Adrian Negrescu.

Lista de probleme care trebuie rezolvate este foarte lungă. În primul rând, noul primar va trebui să decidă soarta Termoenergetica și cum și cât va aloca din bugetul local pentru reparația rețelei de termoficare.

Noua administrație va trebui, de asemenea, să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelei și a punctelor termice și să găsească o soluție pentru momentul când subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate. In esență, dacă este să luăm în calcul estimările oficiale, decizia ar putea duce la triplarea cheltuielilor de întreținere.

Aplicarea legii privind eliminarea subvențiilor a fost amânată până în aprilie 2021.

Pe de altă parte, ELCEN, companie aflată în insolvență după ce a avut de suferit de pe urma falimentului RADET, trebuie la rândul ei salvată.

Sierra Quadrant, administratorul judiciar al ELCEN, avertiza, recent, într-un comunicat de presă, că statul român este singurul în măsură să salveze una dintre companiile de importanță națională.

„Noi avem nu doar o obligație contractuală, în calitate de administrator judiciar desemnat, dar și una morală față de bucureșteni, față de angajații ELCEN. Statul român are pârghiile necesare pentru a revitaliza acest obiectiv economic cu puternice conotații sociale și să îl revitalizeze, respectând legile economiei de piață”, declara, recent, Ovidiu Neacșu, partener fondator Sierra Quadrant.

Deschiderea procedurii de insolvență, iminentă
ELCEN a avertizat deja că ar putea cere deschiderea procedurii de insolvență și va solicita și atragerea răspunderii conducerii companiei municipale.

Intenția ELCEN vine ca urmare a faptului că Primăria Municipiului București (PMB) nu a virat către Termoenergetica subvenția aferentă perioadei decembrie 2019 – mai 2020, în valoare de 652,22 milioane de lei.

Între timp, ELCEN a acționat pe cale judiciară pentru a recupera datoria istorică lăsată în urmă de defuncta RADET.

„Intenția noastră este de a găsi cea mai bună soluție pentru ca ELCEN să poată furniza agentul termic necesar pentru distribuția apei calde și a căldurii la parametri optimi, indiferent de anotimp. Suntem convinși că, având în vedere contextul economic și social, se va găsi rapid o soluție optimă pentru ca bucureștenii să evite problemele cu încălzirea și apa caldă în perspectiva sezonului rece”, a adăugat Neacșu.

Indiferent de soluția aleasă, spun cei de la Frames, precum posibila preluare a ELCEN de către Municipalitate, de desființarea Termoenergetica și preluarea acesteia de către ELCEN sau de orice altă variantă, marea problemă, în anii următori, o va reprezenta starea rețelei de distribuție, de la retehnologizarea CET-urilor la refacerea conductelor.

„O misiune de peste trei miliarde de euro pe care Guvernul ar trebui să o treacă pe lista priorităților în proiectele privind atragerea fondurilor europene”, au conchis analiștii Frames.

Cookies